marți

25 iunie, 2024

8 martie, 2017

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,5512 lei/euro, cea mai slabă cotaţie medie calculată de BNR din ultimii aproape patru ani.

Mai exact, euro s-a apreciat până cel mai ridicat nivel din 7 iunie 2013 încoace. Atunci, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,5535 lei/euro.

Euro a început ziua la 4,54 lei pe piața interbancară, iar după ora 12.15, a sărit de pragul de 4,55 lei, ajungând la un maxim al zilei de 4,5525 lei / euro. La ora 13,20 leul cota exact la media BNR.


Dolarul creşte la 4,31 lei, faţă de 4,29 lei, cursul BNR de ieri. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Bugetul de stat pe 2017 a fost construit pe o prognoză de curs de 4,46 lei / euro, consideată optimistă de analişti.

„Jucătorii se poziționează ținând seama de iminența creșterii dobânzii la dobânda de referință pe dolar (a FED, banca centrală a SUA, n.r.), alteptată săptămâna viitoare. Totodată, perspectiva Europei cu două viteze, este defavorabilă monedelor periferice, așa cum este leul. La acestea se adaugă incertitudinile interne”, spune un analist bancar, consultat de Cursdeguvernare.ro.

Este posibil fie ca fondurile speculative să fi testat reacția BNR, fie ca aceeasta să fi lăsat piața, pentru a vedea unde se duce și apoi să fi oprit deprecierea. Adâncimea pieței valutare este suficient de mare ca o depreciere ca aceea de azi să nu îngrijoreze prin amploare. Cursul se încadrează, totuși, pe tendința generală de depreciere a leului, declanșată ca urmare a incertitudinii privind deficitul bugetar și, mai nou, a încasărilor slabe”, potrivit unei alte surse din piață.


Lichiditatea medie a pieței valutare de la București depășește două miliarde de euro pe zi. Nu sunt sarcini semnificative de plată de plată a datoriei externe (nu mult peste 100 de milioane de euro în această lună) şi 8 martie nici nu este în preajma unui termen de plata unor obligaţii fiscale.

Erste Group Research vede media cursului euro pe 2017 la 4,51 lei, cu variații între 4,4 și 4,6 lei/euro, în vreme ce Banca Transilvania are o estimare mai optimistă a puterii monedei naționale, mizând pe o medie de 4,47 lei/euro, cel puțin vreo săptămână sau două, până când va revizui detaliile scenariului macroeconomic.

Tendinţa din ultimile luni este una de depreciere, potrivit evoluţiei cotaţiilor pieţei interbancare.

Cele două bănci citate mai sus sunt de acord însă cu privire la principalii factori externi care pot influența cotațiile leului sunt:

  • execuţia bugetară
  • eventualele noi majorări ale ratei de dobândă de referință pe dolar a Federal Reserve;
  • rezultatele alegerilor din Germania și Franța, ca și eventualele alegeri anticipate din Italia;
  • o eventuală accelerare a agendei Brexit

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. 1.Caderea abrupta a monedei nationale = dovada financiara directa a caderii/dezintegrarii industriale continue, dupa un deceniu de la disparitia investitorilor industriali straini.
    2.Solutia UNICA = Reindustrializarea Romaniei, pe baza proiectului economic propus Guvernului Grindeanu si Presedintelui Johaniss.
    3.Consecinta imediata a nepromovarii proiectului economic aratat = marginalizarea Romaniei in esalonul (de „tusa”) nr.III, al stagnarii economice si industriale.
    4.Consecinta pe termen mediu a nepromovrii proiectului economic propus = excluderea (sau auto-excluderea) din UE.

  2. @caliman eugen

    D-le Caliman, reindustrializare, ok? Dar cum? Sa faca statul fabrici si uzine?

    Iar daca vreti industrializare de tip privat, aceeasi intrebare, cum? După deviza „sa vină industria la mine” ?

    Textul autorului este clar: infrastructura genereaza locurile de munca viabile, genereaza „industrializarea” de care vorbiti.

    Deci haideti sa sustinem o politica masiva a statului de investitii in infrastructura. Moldova este complet izolata si din aceasta cauza a ajuns in starea asta de subdezvoltare de a ajuns sa fie practic depopulata.

    Reindustrializarea de care vorbiti continuu este un scop, mijlocul prin care se poate realiza, printre altele, este infrastructura.

    Asa, sa sustinem 24/24 „vrem reindustrializare” e ca si cum l-am cita pe marele economist Gheorghe Hagi care a spus „să fie bine, ca să nu ne fie rău” 🙂

    Deci prioritati absolute:
    – Autostrada Iasi-Tg-Mures- Turda-Bors
    – Pitesti- Sibiu pentru a finaliza coridorul 4 Constanta-Nadlac
    – Sebes- Turda pentru a lega cele doua autostrazi principale

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. 1.Caderea abrupta a monedei nationale = dovada financiara directa a caderii/dezintegrarii industriale continue, dupa un deceniu de la disparitia investitorilor industriali straini.
    2.Solutia UNICA = Reindustrializarea Romaniei, pe baza proiectului economic propus Guvernului Grindeanu si Presedintelui Johaniss.
    3.Consecinta imediata a nepromovarii proiectului economic aratat = marginalizarea Romaniei in esalonul (de „tusa”) nr.III, al stagnarii economice si industriale.
    4.Consecinta pe termen mediu a nepromovrii proiectului economic propus = excluderea (sau auto-excluderea) din UE.

  2. @caliman eugen

    D-le Caliman, reindustrializare, ok? Dar cum? Sa faca statul fabrici si uzine?

    Iar daca vreti industrializare de tip privat, aceeasi intrebare, cum? După deviza „sa vină industria la mine” ?

    Textul autorului este clar: infrastructura genereaza locurile de munca viabile, genereaza „industrializarea” de care vorbiti.

    Deci haideti sa sustinem o politica masiva a statului de investitii in infrastructura. Moldova este complet izolata si din aceasta cauza a ajuns in starea asta de subdezvoltare de a ajuns sa fie practic depopulata.

    Reindustrializarea de care vorbiti continuu este un scop, mijlocul prin care se poate realiza, printre altele, este infrastructura.

    Asa, sa sustinem 24/24 „vrem reindustrializare” e ca si cum l-am cita pe marele economist Gheorghe Hagi care a spus „să fie bine, ca să nu ne fie rău” 🙂

    Deci prioritati absolute:
    – Autostrada Iasi-Tg-Mures- Turda-Bors
    – Pitesti- Sibiu pentru a finaliza coridorul 4 Constanta-Nadlac
    – Sebes- Turda pentru a lega cele doua autostrazi principale

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: