Raport FMI: Leul, departe de nivelul pe care l-ar dicta fundamentele economiei. Cauza: politica fiscal-bugetară - CursDeGuvernare.ro
vineri

15 octombrie, 2021

Raport FMI: Leul, departe de nivelul pe care l-ar dicta fundamentele economiei. Cauza: politica fiscal-bugetară

16 septembrie, 2019

Cursul de echilibru leu/euro, pe baza fundamentelor economiei locale și în relație cu evoluția schimburilor comerciale cu alte state, ar trebui să fie cu 10% mai ridicat decât actuala rată de schimb leu/euro, reiese dintr-o analiză a experților Fondului Monetar Internațional (FMI), publicată în raportul întocmit în baza consultărilor pe articolul IV.

Calculele se referă la sfârșitul anului trecut. Cu toate acestea, în primele opt luni din 2019, leul a pierdut doar 1,4% în raport cu euro. Moneda națională fluctuează în conformitate cu un regim de ”flotare controlată”, în sensul că Banca Națională a României (BNR) intervine pentru a opri mișcări bruște pe curs și pentru a calibra inflația.

depreciere a leului ar înseamna o creștere generalizată a prețurilor. În vremuri de criză însă, deprecierea leului către nivelul său real nu va mai putea fi oprită, în special dacă nu se va corecta principala sursă a acestui dezechilibru: politica fiscal-bugetară.


Experții FMI apreciau că la sfârșitul lui 2018, leul era supraevaluat cu zece procente. În raportul anterior, din 2018, aferent sfârșitului lui 2017, din aceeași metodologie reieșea că leul este subevaluat cu 6,9%. Ce s-a schimbat? În 2018, deficitul de cont curent al României a sărit de la 3,2% din PIB cu un an înainte la 4,5% din PIB.

Indicatorul calculat în raportul Fondului se numește cursul real efectiv de schimb (REER) și reprezintă un curs mediu ponderat al leului, versus valutele țărilor cu care România are relații comerciale. Valoarea este ponderată în funcție de nivelul schimburilor comerciale în fiecare valută în parte, cea mai mare pondere având-o euro.

REER-ul este o măsură importantă în evaluarea competitivității comerciale a unui stat.

Trendul de apreciere al REER sugerează un declin al competitivității României”, notează experții FMI. În determinarea acestui indicator, ei au luat în calcul diferențele de productivitate și au estimat o serie de relații între cursul de schimb și factorii fundamentali ai economiei, au explicat experții consultați de cursdeguvernare.ro cu privire la metodologia folosită de Fond.


Ponderea exporturilor României în totalul schimburilor comerciale de la nivel global a consemnat ușoare progrese în ultimii ani. Acestea au fost însă generate, în mare parte, de companiile străine care au investit în România și care sunt integrate în lanțurile globale de valoare adăugată și mai puțin de o îmbunătățire a competitivității prin cost a exporturilor românești.

”Cu toate acestea, o creștere a importurilor, ca procent din PIB, sugerează un declin al competitivității pieței locale, ca urmare a continuării presiunilor legate de creșterea costurilor forței de muncă asupra producătorilor locali”, se arată în raport.

Politica fiscal-bugetară, principala sursă care ar putea duce la deprecierea leului

Analiza FMI arată faptul că leul este departe de nivelul pe care l-ar ”dicta” fundamentele economiei. Principalul motiv care a generat această deconectare îl reprezintă politica fiscal-bugetară.

Din cele 4,5% din PIB cât reprezintă deficitul de cont curent, două treimi este doar deficitul bugetar de 3% din PIB.

În plus, creșterea cheltuielilor și încurajarea consumului au dus la creșterea importurilor, o altă sursă de presiune asupra monedei naționale.

Din experiența ultimei recesiuni, cursul va fi primul care va ceda în această ecuație. În 2008 și 2009, cursul a fost primul care s-a depreciat, în vreme ce politica fiscal-bugetară a fost corectată abia în 2011.

Supraevaluarea leului, deloc surprinzătoare

În ultimii ani, leul a înregistrat o tendință generală de depreciere în raport cu euro, dar scăderea s-a produs lent. În termeni nominali, leul a fost relativ constant. În termeni reali însă, adică ajustat cu inflația, leul s-a apreciat.

Cu alte cuvinte, pentru că România a avut în ultimii ani o inflație mai mare decât cea din zona euro, iar în termeni reali perechea leu-euro s-a menținut la niveluri similare, rezultă că leul a câștigat, în termeni reali, față de euro.

În același timp însă, România a înregistrat o deteriorare semnificativă a balanței comerciale. Importurile au fost mai mari decât exporturile, iar cele dintâi au crescut într-un ritm superior celor din urmă. În mod normal, această evoluție ar fi cerut o depreciere a leului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În termeni reali însă leul a devenit mai puternic, ceea ce arată că evoluția monedei naționale este deconectată de fundamentele economiei, cele care determină, în esență, nivelul său în raport cu alte valute.

În consecință, prognozele legate de o continuare a deprecierii leului în raport cu euro nu sunt surprinzătoare.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr