Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Raport FMI: Leul, departe de nivelul pe care l-ar dicta fundamentele economiei. Cauza: politica fiscal-bugetară

de Alexandra Pele , 16.9.2019

Cursul de echilibru leu/euro, pe baza fundamentelor economiei locale și în relație cu evoluția schimburilor comerciale cu alte state, ar trebui să fie cu 10% mai ridicat decât actuala rată de schimb leu/euro, reiese dintr-o analiză a experților Fondului Monetar Internațional (FMI), publicată în raportul întocmit în baza consultărilor pe articolul IV.

Calculele se referă la sfârșitul anului trecut. Cu toate acestea, în primele opt luni din 2019, leul a pierdut doar 1,4% în raport cu euro. Moneda națională fluctuează în conformitate cu un regim de ”flotare controlată”, în sensul că Banca Națională a României (BNR) intervine pentru a opri mișcări bruște pe curs și pentru a calibra inflația.

depreciere a leului ar înseamna o creștere generalizată a prețurilor. În vremuri de criză însă, deprecierea leului către nivelul său real nu va mai putea fi oprită, în special dacă nu se va corecta principala sursă a acestui dezechilibru: politica fiscal-bugetară.

Experții FMI apreciau că la sfârșitul lui 2018, leul era supraevaluat cu zece procente. În raportul anterior, din 2018, aferent sfârșitului lui 2017, din aceeași metodologie reieșea că leul este subevaluat cu 6,9%. Ce s-a schimbat? În 2018, deficitul de cont curent al României a sărit de la 3,2% din PIB cu un an înainte la 4,5% din PIB.

Indicatorul calculat în raportul Fondului se numește cursul real efectiv de schimb (REER) și reprezintă un curs mediu ponderat al leului, versus valutele țărilor cu care România are relații comerciale. Valoarea este ponderată în funcție de nivelul schimburilor comerciale în fiecare valută în parte, cea mai mare pondere având-o euro.

REER-ul este o măsură importantă în evaluarea competitivității comerciale a unui stat.

Trendul de apreciere al REER sugerează un declin al competitivității României”, notează experții FMI. În determinarea acestui indicator, ei au luat în calcul diferențele de productivitate și au estimat o serie de relații între cursul de schimb și factorii fundamentali ai economiei, au explicat experții consultați de cursdeguvernare.ro cu privire la metodologia folosită de Fond.

Ponderea exporturilor României în totalul schimburilor comerciale de la nivel global a consemnat ușoare progrese în ultimii ani. Acestea au fost însă generate, în mare parte, de companiile străine care au investit în România și care sunt integrate în lanțurile globale de valoare adăugată și mai puțin de o îmbunătățire a competitivității prin cost a exporturilor românești.

”Cu toate acestea, o creștere a importurilor, ca procent din PIB, sugerează un declin al competitivității pieței locale, ca urmare a continuării presiunilor legate de creșterea costurilor forței de muncă asupra producătorilor locali”, se arată în raport.

Politica fiscal-bugetară, principala sursă care ar putea duce la deprecierea leului

Analiza FMI arată faptul că leul este departe de nivelul pe care l-ar ”dicta” fundamentele economiei. Principalul motiv care a generat această deconectare îl reprezintă politica fiscal-bugetară.

Din cele 4,5% din PIB cât reprezintă deficitul de cont curent, două treimi este doar deficitul bugetar de 3% din PIB.

În plus, creșterea cheltuielilor și încurajarea consumului au dus la creșterea importurilor, o altă sursă de presiune asupra monedei naționale.

Din experiența ultimei recesiuni, cursul va fi primul care va ceda în această ecuație. În 2008 și 2009, cursul a fost primul care s-a depreciat, în vreme ce politica fiscal-bugetară a fost corectată abia în 2011.

Supraevaluarea leului, deloc surprinzătoare

În ultimii ani, leul a înregistrat o tendință generală de depreciere în raport cu euro, dar scăderea s-a produs lent. În termeni nominali, leul a fost relativ constant. În termeni reali însă, adică ajustat cu inflația, leul s-a apreciat.

Cu alte cuvinte, pentru că România a avut în ultimii ani o inflație mai mare decât cea din zona euro, iar în termeni reali perechea leu-euro s-a menținut la niveluri similare, rezultă că leul a câștigat, în termeni reali, față de euro.

În același timp însă, România a înregistrat o deteriorare semnificativă a balanței comerciale. Importurile au fost mai mari decât exporturile, iar cele dintâi au crescut într-un ritm superior celor din urmă. În mod normal, această evoluție ar fi cerut o depreciere a leului.

În termeni reali însă leul a devenit mai puternic, ceea ce arată că evoluția monedei naționale este deconectată de fundamentele economiei, cele care determină, în esență, nivelul său în raport cu alte valute.

În consecință, prognozele legate de o continuare a deprecierii leului în raport cu euro nu sunt surprinzătoare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2019

Un raspuns

  1. impartial
    16.9.2019, 2:01 pm

    E nenorocire !

Lăsați un comentariu


Stiri

Ana Birchall și Cozmin Gușă au fost excluși din PSD

Vladimir Ionescu

CEx PSD a votat, marți seara, pentru excluderea din partid a Anei Birchall, fostul ministru al Justiției, și a lui Cozmin Gușă. Viorica Dăncilă s-a… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri: Supra-reglementarea, țintită de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării încă de lansare

Adrian N Ionescu

Echilibrul dintre libertatea economică și reglementarea economiei a fost obiectul celei dintâi dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu ocazia… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor confirmă observațiile cursdeguvernare.ro privind ”gaura” reală de la buget

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a confirmat, marți, într-o postare pe Facebook, gaura reală a bugetului general consolidat, de 21 de miliarde de lei după primele… Mai mult

Stiri

Decizie judecătorească: PSD trebuie să facă publice sursele de finanțare a mitingului “împotriva abuzurilor”

Vladimir Ionescu

PSD este obligat de instanța Curții de Apel București să facă publice sursele de finanțare și prestatorii de servicii de la mitingul “împotriva abuzurilor” organizat… Mai mult

Stiri

Statistica sesizărilor primite de DNA – 25 în 9 luni, față de 1.513 anul trecut

Vladimir Ionescu

Scăderea evidentă a numerului de dosare investigate de DNA se explică prin prăbușirea numărului de sesizări, a explicat marți procurorul-șef interimar al instituției, Călin Nistor,… Mai mult

Stiri

Ministrul Cătălin Predoiu cere statistica dosarelor cu magistrați corupți

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Secției speciale și DNA statisticile privind numărul dosarelor de corupție în care sunt vizați magistrați, pentru a putea să-și… Mai mult

Stiri

Adina Vălean, aviz pozitiv în Comisia Juridică a Parlamentului European

Vladimir Ionescu

Comisia pentru Afaceri Juridice (Comisia JURI) a dat aviz favorabil, în ședința de marți a forului legislativ al PE, pentru Adina Vălean, propusă comisar european… Mai mult