Președintele Klaus Iohannis a promulgat marți, în prezența mai multor miniștri, judecători de la CCR și a unor lideri liberali, cele două legi ale Educației – Legea pentru învățământul preuniversitar și cea pentru învățământul superior. Festivitatea are loc la nouă ani de când Klaus Iohannis a obținut primul mandat de președinte al țării și a lansat proiectul său de suflet România Educată. O lege foarte criticată de experți din țară și cu multe probleme identificate de specialiștii OECD.
Cu această ceremonie, președintele a anunțat îndeplinirea angajamentului României Educate: „Cu Legile pe care le-am promulgat astăzi pun bazele unei Românii care este conectată la evoluțiile secolului al XXI-lea și care beneficiază din plin de oportunitățile viitorului.”
De la festivitate a lipsit premierul Marcel Ciolacu, aflat într-o vizită oficială în Germania.
Discursul președintelui Klaus Iohannis: ”România Educată, un angajament îndeplinit”
Prezentăm integral discursul președintelui:
Doamnelor și domnilor,
Mă bucur să marcăm astăzi, împreună, un moment cu un impact major pentru dezvoltarea societății noastre în viitor. „România Educată”, proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele, devine acum realitate prin intrarea în vigoare a noilor legi ale educației, care reglementează învățământul preuniversitar și pe cel superior.
Proiectul „România Educată” este, iată, un angajament îndeplinit!
Am reușit, la nivelul Administrației Prezidențiale, să aducem laolaltă sute de experți educaționali, reprezentanți ai autorităților, elevi, studenți, cadre didactice, antreprenori și parteneri internaționali și să elaborăm soluții coerente pentru îmbunătățirea învățământului românesc.
Mai mult, am reușit ca, în pofida crizelor extrem de complicate din ultimii ani, să continuăm promovarea Proiectului și să obținem, în final, susținerea politică necesară adoptării noii legislații.
Obiectivul ambițios de a realiza o reformă cuprinzătoare a sistemului nostru de învățământ a însemnat un proces extrem de complex, laborios și de o anvergură fără precedent.
De astăzi însă, educația bazată pe valori ajunge, așadar, în centrul interesului public.
Cetățenii cu principii corect conturate încă din școală, cu competențe solide, cu spirit analitic reprezintă coloana vertebrală a unei societăți prospere și evoluate. Avansul rapid al tehnologiei și o piață a muncii în continuă schimbare presupun adaptabilitate, creativitate și gândire critică.
Legile pe care le-am promulgat astăzi pun bazele unei Românii care este conectată la evoluțiile secolului al XXI-lea și care beneficiază din plin de oportunitățile viitorului.
Poate cel mai important aspect, cele două legi ale educației au fost elaborate în urma unui exercițiu puternic orientat spre construirea de consens. Fără discuții așezate, bazate pe argumente, rezultatul ar fi previzibil: cu prima ocazie, s-ar aduce amendamente, s-ar da prorogări și, astfel, măsurile din legi nu ar mai fi puse în practică.
Ne-am propus să evităm această capcană în privința „României Educate”, pentru că această reformă nu este o simplă opțiune, ci un pas obligatoriu dacă vrem să construim o națiune prosperă și puternică.
Doamnelor și domnilor,
Ce prevăd, concret, noile legi ale educației și de ce sunt ele așa importante? În primul rând, își propun să rezolve carențele actualului sistem de învățământ, încurajând creșterea calității actului educațional, acordarea de sprijin și respect cadrelor didactice, sunt promovate investiții, cu prioritizarea zonelor defavorizate, se pune accent pe siguranța elevilor.
Legea învățământului preuniversitar include o serie de programe dedicate combaterii violenței școlare, asigurării accesului la hrană pentru elevii din medii dezavantajate, reducerii abandonului școlar și promovării sportului.
Pachetul legislativ va transforma experiența elevilor, care vor avea trasee educaționale personalizate nevoilor proprii și vor fi susținuți să învețe în cel mai potrivit mod pentru ei, limitând astfel fenomenul analfabetismului funcțional.
În ceea ce-i privește pe profesori, mai multe prevederi ale legii se adresează construirii unui nou model pentru cariera didactică, aceasta devenind o opțiune reală pentru tinerii absolvenți. Performanțele și dedicarea profesorilor vor fi recunoscute prin reduceri ale normei în cazuri bine fundamentate și prime acordate în momentul pensionării.
Cadrele didactice care aleg să predea în comunitățile dezavantajate vor beneficia de prime de instalare, dar și de sprijin după începerea activității la clasă. Toți profesorii, indiferent de nivel, vor avea acces la formarea continuă.
Există multe locuri în țară unde este greu să atragem personal didactic suficient. De aceea, pentru acele zone unde avem nevoie de cadre didactice pregătite să predea mai multe discipline, se introduce licența didactică cu dublă specializare. A fost o vreme când formula aceasta a funcționat foarte bine în sistemul educațional românesc și legile reiau tradiția care s-a dovedit a fi valoroasă.
Am evidențiat doar câteva măsuri, dar lista schimbărilor din învățământul preuniversitar este una lungă.
De la noua admitere la liceu, la modificările aduse Bacalaureatului și la diversitatea de programe de sprijin și de consiliere, aceste transformări ne oferă șansa de a schimba în bine școala românească.
Și învățământul universitar va beneficia de mai multe reforme-cheie. Cele mai importante vizează reducerea abandonului universitar, dar și alinierea educației universitare la standarde internaționale.
În mod crucial, se extinde educația duală la învățământul superior și se pun bazele unor consorții integrate pentru învățământ profesional în regim dual. Este o schimbare deosebit de importantă, în condițiile în care progresul tehnologic va duce la creșterea cererii de absolvenți înalt calificați pe piața muncii.
Tot pentru a pregăti absolvenții pentru o piață competitivă a muncii a fost introdus un program de sprijin pentru științele exacte, care le va permite studenților să acceseze resurse educaționale de peste graniță.
Legea învățământului superior răspunde și nevoii de a garanta că diplomele românești sunt obținute în urma unui parcurs academic corect. Normele de etică și deontologie universitară sunt mai clar stabilite și bine diferențiate de abaterile disciplinare. Vom avea un sistem clar de sancțiuni aplicabile tuturor părților implicate în procesul educațional.
Reamintim că proiectele celor două reglementări au fost adoptate de Senat pe 22 mai, camera decizională.
USR şi Forţa Dreptei au contestat la CCR noile legi ale Educaţiei, pe motiv că acestea conţin mai multe prevederi neconstituţionale ce limiteazădreptul la învăţătură al copiilor şi încalcă principiul egalităţii în drepturi. Pe 21 iunie, CCR a respins sesizările.
Mai multe asociaţii ale elevilor şi studenţilor i-au cerut ulterior președintelui să nu semneze legile, ci să le retrimită Parlamentului.
România Educată, analiză OECD: Sistemul de învățământ rămâne foarte birocratic, bugetul educației nu este aliniat la obiective strategice pe termen lung
La solicitarea autorităților române, Uniunea Europeană a finanțat OECD să realizeze o ”diagnoză” a reformei legislative în Educație care urmează să fie promulgată de președintele Iohannis.
Raportul publicat subliniază punctele tari și punctele slabe – multe și foarte importante – ale reformei asumate de fostul consilier prezidențial și actualul ministru al Educației, Ligia Deca.
Sfera analizei include învățământul școlar primar și secundar. Raportul se concentrează pe următoarele modificări:
- Creșterea resurselor financiare și umane pentru învățământul preuniversitar și distribuirea acestora în mod eficient și echitabil
- Construirea unei monitorizări puternice. sistem de responsabilitate și rezultate
- Reorganizarea responsabilităților pentru evaluarea și sprijinul școlii
Probleme sesizate de OECD:
- Nu există îndrumări specifice privind modul de alocare a fondurilor suplimentare: deși reformele planificate oferă o anumită orientare generală cu privire la sectoarele și domeniile care au cel mai mult nevoie de sprijin, ele nu au dezvoltat tipul de planuri operaționale și de cheltuieli care ar fi necesare pentru a traduce obiectivele generale în intervenții care dau rezultate.
- Măsurile de raționalizare a rețelei școlare, prin grupare, nu abordează suficient decalajele de calitate și de resurse dintre școli. În plus, actorii județeni nu au suficiente date sau stimulente pentru a-și ajusta oferta educațională la numărul de studenți în scădere. Fără un studiu privind capacitatea și cererea rețelei școlare, precum și liniile directoare naționale, eforturile de reorganizare pot eșua în a raționaliza rețeaua și a îmbunătăți calitatea educației.
- Bugetarea nu este aliniată cu obiectivele strategice pe termen lung. Se desfășoară într-un interval de timp anual, cu scopul fundamental de a acoperi costurile suportate de sistemul actual și de a evita deficitele. Se bazează în primul rând pe costurile istorice, mai degrabă decât pe prognozele sau proiecțiile privind nevoile viitoare de resurse legate de obiectivele strategice ale Ministerului.
- Sistemul este foarte birocratic: procedurile administrative redundante sau inutile la diferite niveluri ale sistemului absorb resurse și distrag atenția factorilor de decizie și a educatorilor de la sarcinile lor principale.
****
Urmărește-ne pe Google News
