Legea salarizării bugetarilor, care trebuia deja finalizată, potrivit calendarului Guvernului, este departe de a fi gata. Dacian Cioloș i-a cerut ministrului Muncii să vină cu o propunere nouă, față de vechea versiune a proiectului, cea a PSD – o propunere care să poată fi luată în considerare, după ce se va consulta însă cu Ministerul Finanțelor asupra impactului ei.
”Proiectul promovat de doamna Rovana Plumb este irealizabil din punct de vedere bugetar. Vreau un proiect care să ţină cont de posibilităţile bugetare ale României, altfel vindem iluzii oamenilor” – e declarat premierul luni în Parlament.
„Am avut, săptămâna trecută, o ultimă discuție pe acest subiect și aștept ca ministrul (Muncii – n. red.) să vină cu o propunere care chiar să o putem lua în considerare. A lucrat pe mai multe variante, dar fără să se coordoneze cu Ministerul de Finanțe, deci am nevoie și de o coordonare cu Ministerul de Finanțe”, a declarat premierul Cioloș, la cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România.
Potrivit sindicaliștilor, însă, la toate întâlnirile grupului de lucru pe legea salarizării a participat și un reprezentant al Ministerului Finanțelor.
Grupul interministerial de lucru pentru elaborarea legii salarizării a fost stabilit printr-un memorandum din 13 ianuarie, în care se preciza că intră în componența acestuia „câte un secretar de stat şi 2-3 persoane din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, al Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi al Ministerului Justiţiei, și câte 1-2 persoane din cadrul confederaţiilor sindicale”.
La discuțiile de până acum au participat și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, potrivit sindicaliștilor.
Negocierile au fost întrerupte în urmă cu 10 zile pentru ca premierul să analizeze și el cele trei variante aflate în discuție. Menționăm că ultima dintre ele este cunoscută doar de către gurvernanți, deși trebuia prezentată partenerilor sociali. Deocamdată, Ministerul Finanțelor nu a dezvăluit decât impactul pe care l-ar avea grila proprie asupra bugetului de stat.
Reamintim că legea trebuia finalizată deja, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Guvernului și calendarului stabilit:
Calendarul de lucru pentru elaborarea legii:
14 ianuarie: Adrese pentru nominalizarea persoanelor în grupul de lucru interministerial.
19-21 ianuarie, orele 10.00-12.30: Întâlniri ale grupului de lucru interministerial la sediul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Începând cu data de 25 ianuarie, grupul de lucru interministerial se va întâlni în fiecare zi, după cum urmează:
3 februarie: Analizarea propunerilor formulate de către reprezentanții ministerelor
5 – 10 februarie: redactarea și finalizarea proiectului de lege de către grupul de lucru interministerial
Impactul celor trei variante discutate până acum:
- Varianta 1 (cea a păstrării Legii 284, elaborată de Guvernul Emil Boc) – ar însemna ca toate cheltuielile cu salarizarea bugetarilor să crească de la 57 de miliarde de lei acum, la aproximativ 100 de miliarde de lei (adică 39,7% din cheltuielile guvernamentale de anul acesta, care se ridică la 252 de miliarde de lei). Efortul ar fi de 43 de miliarde lei.
- Varianta 2 (proiectul de salarizare al fostului ministru Rovana Plumb) – impact de 93 de miliarde de lei. Efortul financiar suplimentar ar fi de 36 de miliarde de lei.
- Varianta 3 (un proiect nou, al actualului Cabinet, dar care nu a fost prezentat încă) – impact de 81 de miliarde de lei și efort suplimentar de 24 de miliarde lei.
Toate grilele pornesc de la baza 1=1.250 lei, salariul minim pe economie care va fi valabil de la 1 mai 2016.
Ce s-ar putea întâmpla în continuare
Cel mai probabil se va rămâne la corectarea dezechilibrelor grave din grilă, în măsura în care vor permite bugetele alocate în anii următori pentru salarizarea personalului de la stat, lucru de care a amintit și premierul Dacian Cioloș, luni, după ce a explicat că „marja de creştere (a salariilor bugetarilor – n. red.), anul acesta și anul viitor, e foarte redusă”.
Ministerul Finanțelor prezentase, luna trecută, la una dintre întâlnirile grupului interministerial, fondurile de care dispune bugetul, în viitorii trei ani, pentru cheltuielile cu personalul:
- 2017 – 59 miliarde de lei
- 2018 – 61,5 miliarde
- 2019 – 64,4 miliarde
Anul acesta, plata angajaților din sistemul bugetar costă statul 57,3 miliarde de lei.
Corecțiile ce trebuie făcute în salarizarea bugetarilor
Cu un buget atât de mic la dispoziție, este de presupus că totul se va limita la corectarea problemelor identificate până acum:
- Suprapunerea celor 24 de clase de la bază, din totalul de 110 clase existente acum în Legea 284.
Nivelurile diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, atât în cadrul aceleiaşi instituţii, cât şi în instituţii diferite - Salariile de bază ale unor persoane care au vechime în muncă sunt egale cu cele ale persoanelor nou-angajate, fără vechime în muncă, din cauza majorărilor succesive ale salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 600 lei cât era în anul 2010 la 1.250 lei cât va fi în anul 2016;
- Salariile de bază ale unor persoane angajate cu studii superioare se situează la acelaşi nivel cu salariile de bază ale persoanelor angajate pe studii medii, datorită majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată
Urmărește-ne pe Google News
