Legea salarizării accentuează discrepanța dintre salariile de la stat și cele din mediul privat. Riscuri

Creșterea discrepanțelor dintre salariile din sistemul public și cel privat va crește inegalitățile dintre cele două sectoare și va avea efecte grave asupra pieței muncii și economiei reale, avertizează lideri mediului de afaceri, ai sindicatelor și experți în resurse umane.

O lecție uitată

Legea salarizării, așa cum a fost ea prezentată de Liviu Dragnea, va accentua diferențele de salarizare, deja devenite semnificative în ultimele luni, după cum constată o analiză realizată de Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal:

În ultimul an s-a repetat, în formă mult accelerată, situația din perioada 2005 – 2008, observă analiza. Atunci, remunerația bugetarilor a depășit veniturile din privat și apoi a avansat tot mai mult, atingând apogeul chiar la debutul crizei financiare.

Deznodământul – România a fost nevoită, în 2010, să taie cu 25% salariile de la stat.

2012, singurul an din ultima decadă când câștigurile salariale medii din privat au reușit să le depășească pe cele de la stat. Cu foarte puțin

În 2009, diferența dintre câștigul salarial mediu din sistemul public și cel privat ajunsese la 345 lei, dar cele domenii s-au egalizat odată cu tăierea de 25% aplicată în 2010 și eliminarea unor sporuri.

În ultimii 10 ani, câștigurile salariale medii din privat au reușit să le depășească pe cele ale bugetarilor, chiar dacă simbolic, într-un singur an – în 2012, când în economia reală aceste venituri s-au situat la 2.075 lei, în timp cele din sectorul public, la 2.060 de lei:

În 2015, diferența urcase deja la aproape 600 de lei, iar anul acesta, potrivit Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) decalajul va ajunge la peste 700 de lei, urmând ca în 2020 aceste câștiguri să fie cu peste 1.000 de lei mai mari la stat.

Dacă ne referim la domenii de activitate, situația este și mai gravă, salarizarea din administrația publică depășind mult, în octombrie 2016, sectoare din economia reală cu pondere importantă în PIB-ul României:

• cu peste 1.000 de lei peste câștigurile medii din industria auto
• cu aproape 1.500 de lei câștigurile medii brute din industria prelucrătoare

După cum se observă din grafic, ierarhia veniturilor din cele trei sectoare este la fel de deformată ca și în 2007, înainte de criză.

Diferențele au crescut însă și în primele două luni din acest an, iar situația este complet diferită de practica celorlalte state membru UE foste comuniste, potrivit analizei Consiliului Fiscal (în care SR= Raportul dintre salariul mediu brut dintr-un sector și salariul mediu brut pe economie):

Așa s-a ajuns ca România să înregistreze cel mai mare salariu relativ din administrația publică:

Riscurile acestor discrepanțe în creștere – adâncirea deficitului de forță de muncă din privat

Aceste politici salariale ale guvernanților ar putea avea efecte riscante pentru economia reală, avertizează lideri sindicali și ai mediului de afaceri.

Cristian Pârvan (foto), preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), nu crede că legea salarizării din sistemul public va intra în vigoare sau, cel puțin, nu în forma prezentată de Liviu Dragnea.

„Este nerealistă și mult prea optimistă”, spune acesta, fiind convins că bugetul nu poate suporta creșterile anunțate.

„S-a indus o presiune psihică, deocamdată, în mediul privat”, mai ales că „deja s-a răsturnat piramida de valori raportate la importanța socială a unor activități”, a explicat Cristian Pârvan pentru cursdeguvernare.ro „Unde se mai întâmplă ca salariul din industria prelucrătoare să fie mai mic decât la stat?”

În opinia sa, dacă legea salarizării intră în vigoare, vor exista două efecte importante:

• „Există semnale că oameni cu competențe se duc în administrație. Ceea ce va accentua deficitul de forță de muncă calificată din privat”
• „Cei rămași în privat vor cere salarii mai consistente. În ultimii ani au fost creșteri modice de 3 – 4 – 5%… Guvernanții ar trebui să țină cont, când este vorba de salarizare, de cât poate să plătească țara, de productivitatea globală a societății”.

„Mediul privat și sectorul privat erau deja două lumi paralele. Riscul cel mai mare, în penuria aceasta de candidați este să ne trezim în situația în care sectorul public va deveni mai atractiv decât cel privat, sectorul care asigură plata salariilor de la stat”, crede Florin Godean, Country Manager Adecco România (foto).

În faza actuală, însă, nu sunt de prevăzut plecări din privat spre sistemul public, spune acesta, explicând: „Am dubii serioase că cineva din mediul privat care-și construiește o carieră, va pleca în sectorul public, unde nu are nici o garanție că rezultatele și competențele lui sunt răsplătite și recompensate pe termen lung.

Da, în imediat, activitatea este remunerată mai bine, dar pe termen lung, trebuie să ținem cont că suntem un stat cu decizii impredictibile”.

În cazul tinerilor absolvenților, situația este alta și, „dacă vor avea de ales între sistemul public și cel privat, probabil se vor îndrepta spre sectorul de stat, mai ales că salariile vor fi mari chiar și pentru perioada de început de carieră”, a declarat Florin Godean pentru cursdeguvernare.ro

O nouă presiune de migrare

Bogdan Hossu, președintele Confederației cartel Alfa (foto) este convins că angajații din privat vor fi demotivați și vor încerca să intre în sistemul public sau vor pleca masiv în străinătate.

Avem 3,5 milioane de români în străinătate, lucrători care au dinamică, muncesc bine, au inițiativă și generează creștere, spune Hossu, dar au plecat din cauza salariilor.

Mulți din cei nemulțumiți acum de creșterea diferențelor de salarizare vor alege aceeași soluție, mai ales că sistemul privat este deosebit de compactizat – din cele aproximativ 2,7 milioane de angajați, aproximativ două milioane au salariul mediu pe economie, explică Bogdan Hossu.