Administrația Prezidențială anunță miercuri că Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze Legea privind impozitul specific unor activități.
Supranumită ”Legea HoReCa”, aceasta a fost inițiată de un grup de senatori și deputați PSD din județele de la malul mării, și favorizează marile lanțuri hoteliere și de restaurante, care ar urma să plătească, de anul viitor, un impozit forfetar cu mult mai mic decât prezentele obligații stabilite de Codul fiscal.
cursdeguvernare.ro a abordat acest subiect precum și controversele sale pe cât legea se afla în stadiul de proiect, din perspectiva modului în care sunt favorizate marile rețele (Un LINK – AICI).
Obiecțiile președintelui
În comunicatul oficial sunt detaliate obiecțiile președintelui (sublinierile aparțin redacției):
Prin derogare de la prevederile Titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Legea privind impozitul specific unor activități prevede introducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2017, a unui impozit specific pentru persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul turistic, hotelier, restaurante, baruri și alimentație publică.
În forma transmisă la promulgare, legea stabilește regulile generale de aplicare, declarare și plată a impozitului menționat, modalitățile de calcul al acestuia, normele pentru perioada de inactivitate, încetarea activității, regimul pierderilor fiscale și termenele de declarare a mențiunilor.
Astfel, operatorii economici ce desfășoară activitățile descrise mai sus vor plăti, indiferent de mărimea cifrei de afaceri și de nivelul profitului, un impozit specific, calculat pe numărul de locuri de cazare sau mărimea spațiului alocat activității.
Justificată de necesitatea creșterii încasărilor la bugetul de stat, de promovarea unei etici în afaceri, precum și de importanța domeniului turismului și alimentației publice, Legea privind impozitul specific unor activități, prin efectele pe care le poate produce asupra activității unor operatori economici din domeniu, nu realizează pe deplin scopul preconizat de legiuitor, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia.
Astfel, ca efect al legii, valoarea impozitului stabilit conform noilor reglementări va fi mai mare decât cea plătită conform prevederilor Codului Fiscal pentru anumiți agenți economici, în timp ce alți agenți economici vor plăti mai puțin decât în prezent pentru aceeași activitate desfășurată, ignorându-se capacitatea de plată a contribuabilului la sfârșitul exercițiului financiar.
Operatorii economici ce vor plăti un impozit specific mai mare decât cel determinat conform prevederilor Codului fiscal în vigoare vor fi nevoiți să găsească resurse financiare pentru a achita impozitul, ceea ce va conduce fie la creșterea gradului de îndatorare și, implicit la reducerea investițiilor, fie la adoptarea unor practici de evaziune fiscală sau chiar la închiderea activității.
Pe de altă parte însă, prin faptul că pentru anumiți agenți economici introducerea impozitului specific va determina, în concret, o obligație bugetară mai mică decât cea care ar fi stabilită în temeiul Codului fiscal, se poate interpreta că aceștia beneficiază de un avantaj selectiv în raport de ceilalți, care se află în aceeași situație.
Or, întrucât reglementarea privind impozitul specific reprezintă o derogare de la prevederile Titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, respectiv o derogare de la sistemul de referință reprezentat de impozitul pe profit sau pe venit și este susceptibilă de a conferi un avantaj în cazul anumitor agenți economici, avantaj ce poate fi interpretat ca reprezentând un ajutor de stat, supunem atenției Parlamentului și oportunitatea consultării Comisiei Europene.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind impozitul specific unor activități.
Problema: ajutorul de stat pentru marii operatori și avertizările Consiliului Concurenței
Rațiunea inițială a legii era sprijinirea IMM-urilor din turism, însă calculele arată cu un IMM plătește după noua lege un forfetar de cu circa 1.500%/mp mai mare decât un operator corporatist.
(Citiți și: Campionii facilităților fiscale: HoReCa și ultima formă a impozitului forfetar. Marile lanțuri hoteliere și de restaurante vor fi taxate ca micile bodegi)
Anularea acestei rațiuni a legii trimite, însă, problema într-o zonă cu grad de pericol din punctul de vedere al ajutorului de stat.
Într-un punct de vedere oficial referitor la această lege, Consiliul Concurenței avertizează :
”Având în vedere că, la acest moment, Consiliul Concurenței nu deține o justificare a msurii prin prisma naturii sau economiei sistemului de referință, considerăm că sistemul de impozitare (…) așa cum este el prevăzut de proiectul de lege, este susceptibil de a conține măsuri de ajutor de stat. (…) Considerăm necesară consultarea Comisiei Europene asupra compabilității măsurii cu prevederile legislației comunitare privind ajutorul de stat”, scrie Consiliul Concurenței într-o adresă din 24 aprilie 2016 – în care face vorbire și de ”avantajele selective acordate anumitor întreprinderi”.
Faclitățile operatorilor din turism față în față cu Turismul din real life
Noua lege privind impozitul forfetar în turism, care facilitează îndeosebi marii operatori se adaugă unei alte facilități pe care industria a primit-o la începutul anului trecut : scăderea TVA la 9%.
(Citiți și: Pe ultima sută de metri – Legea HoReCa: Un hotel de lux va plăti un impozit forfetar anual cât unul dintre angajații săi. Legea care favorizează marii operatori în fața IMM-urilor din Turism a fost votată)
Dacă rezultatele nu s-au văzut în scăderea prețurilor, nici numărul de turiști nu a explodat nici la un an de la implementarea primelor facilități :
potrivit datelor Institutului Național de Statistică, și în anul 2015 doar circa 20% dintre străinii care au vizitat România au venit pentru turism autentic (nicio modificare de dinainte de acordarea facilității la TVA) – în timp ce 60% din acestia au venit în interes de afaceri.
Același lucru se putea constata și la numărul de înnoptări ale românilor în hotelurile din România. (O analiză detaliată – AICI).
