Camera Deputaților a adoptat marți proiectul de lege care stabilește cadrul legal pentru folosirea semnăturii electronice în actele juridice. Camera Deputaților este forul decizional, iar legea merge la promulgare.
După promulgare, cetățenii și firmele vor putea transmite cereri, solicitări și diverse acte instituțiilor folosind semnătura digitală, fără a mai fi nevoie de documente pe hârtie sau de drumuri la ghișee.
„Actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleași efectele juridice ca același act juridic în format letric”, se precizează proiectul de lege.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 265 voturi pentru şi patru abţineri.
Întârzierea cărții de identitate electronice trimite românii să caute în altă parte semnătura electronică
Proiectul impune instituțiilor și autorităților publice obligația de a accepta documente electronice semnate cu semnătură electronică. Teoretic, semnătura electronică ar trebui să fie deținută automat prin intermediul cărții electronice de identitate.
Cele mai recente date ale MAI arată că în proiectul pilot, demarat în luna august 2021, în județul Cluj, au fost emise 11.170 de cărți electronice de identitate până la data de 1 noiembrie 2023. Proiectul trebuia extins în București, dar asta nu s-a întâmplat din cauză că Imprimeria Națională nu a finalizat anul trecut achizițiile pentru emiterea cărților electronice de identitate.
Acest tip de carte de identitate ar trebui emis la nivel național anul acesta, dar nu există informații oficiale privind stadiul acestui proiect.
În lipsa cărților electronice de identitate, semnătura electronică – certificatele digitale calificate – se pot obține din diverse surse, de la emitenți autorizați. Anul trecut, în România existau cinci furnizori de semnătură electronică calificată, acreditați de către Ministerul Comunicațiilor.
Un proiect care repetă o ordonanță emisă în pandemie
În contextul impunerii normelor de distanțare socială, guvernul a impus în aprilie 2020, în pandemie, obligativitatea ca toate instituțiile să primească înscrisuri semnate cu semnătură electronică. Respectiva ordonanță (OUG 38) a fost publicată în Monitorul Oficial în 7 aprilie 2020.
Problema acelei ordonanțe era că lăsa instituțiilor dreptul de a stabili fiecare, singure, ce tip de semnătură electonică trebuie să dețină cetățenii.
Asta a lăsă deschisă posibilitatea ca ”luxul” comunicării electronice să coste în anumite cazuri, anual, câteva zeci de euro pe fiecare deținător al unei semnături electronice.
Regulamentele europene descriu trei tipuri de semnături electronice: semnătura simplă, semnătura avansată și semnătura calificată. În practică, acestea asigură niveluri diferite de securitate și recunoaștere pentru persoana care le folosește în relațiile sale cu alte persoane sau entități.
***
