marți

17 mai, 2022

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

Comunicarea electronică stat-cetățean: detaliile OUG 38

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 aprilie, 2020

În contextul impunerii normelor de distanțare socială, guvernul a impus și obligativitatea ca toate instituțiile să primească înscrisuri semnate cu semnătură electronică – o relaxare  a relației birocratice a cetățeanului cu statul.

Problema ordonanței este că aceasta lasă instituțiilor dreptul de a stabili fiecare, singure, ce tip de semnătură electonică trebuie să dețină cetățenii.
Asta lasă deschisă posibilitatea ca ”luxul” comunicării electronice să coste în anumite cazuri, anual, câteva zeci de euro pe fiecare deținător al unei semnături electronice.

Ce prevede ordonanța

După mai bine de o săptămână de la adoptarea în Guvern, Ordonanța de urgență nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României și este în vigoare de la 07 aprilie 2020.


În cele ce urmează, articolele relevante pentru relația persoanelor fizice cu statul:

Art. 5. –

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile și instituțiile publice au obligația primirii înscrisurilor semnate cu semnătură electronică.

(2) Autoritățile și instituțiile publice stabilesc tipul de semnătură electronică aplicabilă pentru utilizarea de către persoanele fizice sau juridice a unui serviciu disponibil online prestat de respectivele autorități, cu respectarea dispozițiilor Regulamentului nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.


(4) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile și instituțiile publice emit actele administrative necesare punerii în aplicare a dispozițiilor prevăzute la alin. (2).

Art. 6. –
(1) În vederea primirii documentelor electronice, autoritățile și instituțiile publice vor pune la dispoziție portaluri proprii sau vor utiliza astfel de instrumente puse la dispoziție de către terți.

(2) În situația în care primirea documentelor electronice nu se poate realiza în conformitate cu dispozițiile alin. (1), autoritățile și instituțiile publice vor utiliza în acest sens poșta electronică.

(4) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice în mediul online informații privind modalitatea de primire a documentelor electronice.

Tipuri de semnătură

Regulamentele europene descriu trei tipuri de semnături electronice: semnătura simplă, semnătura avansată și semnătura calificată. În practică, acestea asigură niveluri diferite de securitate și recunoaștere pentru persoana care le folosește în relațiile sale cu alte persoane sau entități.

  • semnătura electronică simplă (nivel scăzut de încredere): de exemplu, datele de contact trecute în semnătura din e-mail
  • semnătura electronică avansată, ce necesită un certificat digital simplu (nivel mediu de încredere). În mod obișnuit, semnătura avansată e folosită într-un context ce presupune și alte acțiuni care pot confirma existența actului de voință a părților. Important: acest tip de semnătură asigură faptul că documentul semnat nu poate fi modificat ulterior
  • semnătura electronică calificată, ce necesită un certificat digital calificat (nivel ridicat de încredere)

În condițiile în care au libertate de alegerile, vor exista probabil autorități care vor decide că cea mai lipsită de riscuri formă de comunicare este cea bazată pe semnătura electronică calificată a cetățanului. Pe care nimeni nu o deține azi din cauză că se obține contra-cost (achiziția dispozitivului), iar pentru recertificare trebuie plătit anual o sumă de câteva zeci de euro, sumă ce variază în funcție de emitent.

În România există  cinci furnizori de semnătură electronică calificată, acreditați de către Ministerul Comunicațiilor.

Soluția perfectă va urma: Cartea de identitate electronică

Problema ”identității electronice” putea fi rezolvată prin urgentarea implementării noii cărți de identitate– un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile să schimbe acest document până la data 2 august 2021.

La nivelul societăţii româneşti, discuțiile asupra noii forme a cărții de identitate au început în anul 2017, dar dezbaterea a fost blocată de un puternic lobby împotriva acestei măsuri.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Noua carte de identitate, de dimensiunea unuii card bancar, va ține loc și de card de sănătate, va avea inclus un cip – care conține o imagine facială, două amprente și semnătură electronică, deci ar permite autentificarea în sistemele administraţiei publice din România.

Cărți de identitate de acest gen sunt utilizate în Belgia, Germania, Olanda, Estonia.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1. Solutia actuala de semnatura digitala e de nefolosit in mase.
    Este greoaie si are costuri mari. Nu are cum sa devina populara!

    2. Exista in lume sisteme precum Mobile-iD sau cele deja folosite pt a te autentifica la banca.

    3. Se pot genera usor si ieftin certificate digitale, pe 2-3 ani, dar isnemna ca Romania sa aiba un CA national!

    4. povestea cu ID card e doar o tocatoare de bani.
    Insemna cititor de card, drivere, suport OS custom (daca Windows face update si nu mai merg driverele blochezi tara) etc

    Haideti sa ne miscam cu talent si sa facem asa:
    – mergi la banca/provider GSM cu ID card si spui ca vreis emnatura digitala.
    – pe mail primesti certificatul
    – pe SMS primesti parola de folosire

    Asta e tot!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1. Solutia actuala de semnatura digitala e de nefolosit in mase.
    Este greoaie si are costuri mari. Nu are cum sa devina populara!

    2. Exista in lume sisteme precum Mobile-iD sau cele deja folosite pt a te autentifica la banca.

    3. Se pot genera usor si ieftin certificate digitale, pe 2-3 ani, dar isnemna ca Romania sa aiba un CA national!

    4. povestea cu ID card e doar o tocatoare de bani.
    Insemna cititor de card, drivere, suport OS custom (daca Windows face update si nu mai merg driverele blochezi tara) etc

    Haideti sa ne miscam cu talent si sa facem asa:
    – mergi la banca/provider GSM cu ID card si spui ca vreis emnatura digitala.
    – pe mail primesti certificatul
    – pe SMS primesti parola de folosire

    Asta e tot!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: