Senatul a adoptat luni proiectul Guvernului de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Legea pleacă la promulgare, Senatul fiind camera decizională în acest caz.
Proiectul a trecut cu 86 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” şi o abţinere.
Toate amendamentele depuse formațiunile USR şi AUR au fost respinse.
Proiectul, iniţiat de Ministerul Justiţiei, a fost asupru criticat de asociații ale magistraților și ONG-uri, întrucât nu desființează SIIJ, ci doar o transformă în altă structură.
„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede proiectul.
Proiectul nu conține prevederile asupra cărora au insistat instituțiile europene, în primul rând revenirea dosarelor la parchetele specializate, pe modelul anterioar anului 2018, când guvernarea PSD – ALDE au creat SIIJ.
Competenţele SIIJ vor fi preluate de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii care sunt membri în cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la Parchetele de lângă aceste instanţe.
Totodată, Parchetele de pe lângă Curţile de Apel vor prelua cauzele privind infracţiunile săvârşite de judecătorii de la Judecătorii, Tribunale şi Tribunalele militare care funcţionează pe lângă aceste instanţe, a arătat el.
Principalele prevederi ale proiectului:
- ”Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora”.
- Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit.
- ”Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
- ”Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
- ”Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei”.
