Laura Kovesi, nominalizarea premierului Victor Ponta pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, susține, în proiectul său managerial, că va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii împotriva membrilor Parlamentului și ai Executivului care vor face presiuni politice asupra procurorilor anticorupție.
”Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează și am să solicit intervenția CSM pentru apărarea reputației profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmații defăimătoare de către unii reprezentanți ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi în proiectul depus la Consiliul Superior al Magistraturii.
În context, candidatul pentru funcția de procuror șef al DNA atrage atenția că ”cea mai mare amenințare la adresa funcționării DNA este reprezentată de posibilele presiuni (de regulă din afara sistemului judiciar) urmărind limitarea independenței procurorilor”.
”Până în prezent, au existat situații în care reprezentanții altori puteri au făcut declarații care au fost interpretate de CSM drept ingerințe în activitatea magistraților sau au solicitat audierea procurorilor în Parlament, care a fost la rândul ei considerată incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, mai arată fostul procuror general în proiectul său managerial pentru DNA.
(Descarcă de AICI proiectul managerial al Laurei Kovesi)
CSM: Afirmații despre procurori DNA ale premierului Ponta au lezat independența justiției
În 16 august, în timpul suspendării din funcție a președintelui Traian Băsescu, chiar premierul Victor Ponta, cel care a propus-o pe Kovesi acum la DNA, în calitatea lui de ministru interimar al Justiției, a fost vizat de o intervenție a președintei CSM de atunci, Alina Ghica.
Premierul Victor Ponta și președintele Senatului, Crin Antonescu (care asigura interimatul la Cotroceni, atunci), au făcut o serie de afirmații referitor la procurorii care anchetau presupuse infracțiuni la referendumul de demitere a șefului statului, pe care conducerea Consiliului Superior al Magistraturii le-a catalogat ca având ”potențial de intimidare” la adresa anchetatorilor.
Președinta de atunci a CSM, Alina Ghica, a sesizat Inspecţia Judiciară privind ”potenţialul de intimidare şi decredibilizare a justiţiei fără precedent în istoria post-decembristă a României” generat de declarațiile lui Victor Ponta, Crin Antonescu și Ion Iliescu.
Inspecția Judiciară a fost sesizată ”în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei” prin afirmaţiile celor trei.
În urma verificărilor Inspecției Judiciare, plenul CSM a decis, în 18 septembrie, că afirmaţiile lui Victor Ponta, Crin Antonescu și Ion Iliescu, cu privire la presupuse abuzuri în anchete ale procurorilor, au adus atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia.
În 15 august, Victor Ponta a reclamat presupuse abuzuri ale procurorilor DNA în anchetele privind referendumul.
„Voi participa luni, la sedinţa convocată de preşedinta CSM, unde voi pune pe ordinea de zi discuţia despre abuzurile procurorilor, pentru că eu nu mă feresc să spun, este vorba de nişte abuzuri… măcar prin faptul că procurorii DNA nu au competenţa să ancheteze decât fapte de corupţie, nu fapte ce ţin de legea referendumului (…) E un atac la democraţie să îi anchetezi pe cei 8,5 milioane de români care şi-au exercitat un drept constituţional de a vota”, spunea Ponta, la postul Antena 3.
La rândul său, Crin Antonescu, în calitatea sa de atunci de președinte interimar, a spus că investigațiile procurorilor puteau încălca dreptul de a vota al cetățenilor.
”Eu nu am îndoieli că toţi procurorii care efectuează cercetări în aceste zile au o acoperire legală. Este o chestiune asupra căreia cred că şeful acestei instanţe, Parchetul General, are datoria să lamurească opinia publică. Pentru că, altfel, poate să existe şi să se extindă sentimentul că Parchetul acţionează în sensuri politice, că Parchetul este preocupat de oamenii care s-au prezentat la vot, că există pericolul ca secretul votului să se extindă. Este un lucru inacceptabil, în sensul în care afectează dreptul cetăţenesc fundamental şi este inacceptabil, în măsura în care efectul său este de descurajare a cetăţenilor de a mai participa la activităţi de scrutin. Ar fi un act anti-democratic”, spunea Crin Antonescu.
Luni, 8 aprilie 2013, Senatul a înființat o comisie parlamentară de anchetă privind interceptările efectuate de SRI asupra convorbirilor judecătorului CEDO Corneliu Bârsan, într-un dosar instrumentat de DNA în care urmărită penal era soția magistratului de la CEDO, judecătoarea Gabriela Bârsan, de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Kovesi vrea să blocheze sursele jurnaliștilor privind interceptările
În proiectul său managerial, depus la CSM, Laura Kovesi își propune să ia măsuri pentru depistarea persoanelor care dau jurnaliștilor informații din interceptările telefonice depuse la dosarele anticorupție.
Măsuri vizate de Kovesi la DNA:
- ”Se va implementa un mecanism prin care procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice vor avea un regim special, folosind autoritatea de emitere de certificate digitale deja existentă, asttfel încât fiecare persoană care accesează aceste documente să folosească semnătura electronică, pentru a putea stabili astfel sursa eventualelor documente apărute în presă”.
- Procurorul-șef al DNA va formula propuneri pentru ocuparea funcțiilor vacante de conducere a Direcției care vor avea în vedere ”în principal persoane care au făcut parte din actuala echipă de conducere a DNA, precum și din echipa managerială a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
