Președintele Klaus Iohannis a declarat, într-un interviu acordat televiziunii publice germane, că va ataca la Curtea Constituțională toate propunerile de modificare a Codului Penal, care se află în diferite etape ale dezbaterii parlamentare.
”Lupta împotriva corupției nu este o pasiune a mea, ci e o necesitate pentru România, dacă vrea să se dezvolte”, a declarat Klaus Iohannis. Șeful statului a mai spus că România se află într-o etapă intensă a combaterii corupției, ceea ce nu este ușor pentru procurori, dar nici pentru ”politicienii care nu vor să iasă la lumină unele lucruri”.
Senatul a adoptat săptămâna trecută una dintre propunerile de modificare a Codului de Procedură Penală, prin vot secret. Senatorii au decis că arestarea preventivă nu se va mai face în baza unor ”suspiciuni rezonabile”, ci a unor ”indicii temeinice”.
O altă propunere a unor parlamentari PSD, adoptată tacit de Senat, vizează interdicția de a mai folosi cătușele în cazul persoanelor arestate preventiv pentru fapte de corupție sau alte infracțiuni care nu presupun violență, dar și o serie de amendamente care îngreunează munca procurorilor DNA și au în vedere sancționarea acestora.
Toate aceste proiecte vor intra în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional, dominat însă de aceeași majoritate parlamentară. Președintele poate cere o singură dată reexaminarea legii, iar, în cazul în care obiecțiile sale sunt respinse (așa cum s-a întâmplat cu Codul silvic), el poate recurge la sesizarea Curții Constituționale a României.
Șefa DNA: ”Este o încercare de a limita atribuțiile procurorilor”
DNA a luat poziție oficială față de aceste propuneri, criticând dur inițiativa parlamentarilor, critici care au fost reluate duminică de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Cred că este o încercare de a limita atribuţiile procurorilor. Nu cred că în România s-a inventat măsura arestării preventive în 2015, nici cătuşele nu au fost inventate acum. Cred că anchetele din ultima perioadă de timp au produs o oarecare panică în rândul clasei politice şi cred că acesta este motivul pentru care se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor”, a declarat, duminică, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, la Pro TV, potrivit Agerpres.
Laura Codruța Kovesi a mai spus că aceste inițiative, dar și atitudinea față de solicitările de ridicare a imunității parlamentare pun sub semnul întrebării sprijinul pe care actuala clasă politică îl acordă luptei anticorupție:
„Este foarte dificil de spus în condiţiile în care la fiecare două săptămâni ne trezim cu proiecte de modificare a Codului penal sau Codului de procedură penală prin care se încearcă limitarea atribuţiilor sau limitarea posibilităţilor de investigare. Mi-ar fi foarte dificil să spun că actuala clasă politică sprijină lupta anticorupţie”.
Șefa DNA a adăugat că există și alte inițiative legislative de amendare a legii penale:
„Există o propunere potrivit căreia o persoană care suferă de o boală incurabilă poate să nu execute pedeapsa pe care o primeşte. Nu defineşte Codul penal ce înseamnă boala incurabilă, poate doar dacă ne ducem la dicţionarul explicativ sau poate dacă apelăm la medici să aflăm ce înseamnă boală incurabilă. Dacă luăm termenul general, aşa cum ar trebui să facem, este o boală care nu se vindecă. Dacă ai o alergie, spre exemplu, nu te mai duci la puşcărie indiferent cât furi pentru că ai o boală care nu se vindecă. Este una dintre modificările care se încearcă a fi introduse în acest proiect de lege”, a precizat Laura Codruța Kovesi.
Ambasadele reacționează
Tentativele de modificare a legislației penale (care i-au determinat pe unii comentatori să invoce ”marțea neagră”) au declanșat și reacții ferme din partea ambasadei SUA, a Marii Britanii, Germaniei și Olandei la București.
Însărcinatul cu afaceri al misiunii americane, Dean Thompson, a avut inițial o întrevedere cu premierul Victor Ponta și cu președintele Camerei Deputaților, social-democratul Valeriu Zgonea, urmată, la câteva zile, de o reuniune extinsă la care au participat ambasadorii SUA, Marii Britanii, Germaniei și Olandei și președinții celor două Camere, Valeriu Zgonea și Călin Popescu Tăriceanu. Diplomații au exprimat îngrijorarea față de modificările legislației penale și respectarea statului de drept.
”Am sprijinit rolul DNA şi al organizaţiilor anticorupţie în România care joacă un rol cheie. Şi bineînţeles nu este rolul nostru de a sugera noi legi, acesta este un rol pentru parlamentari, partidele politice (…), dar vrem să fie sigur că discuţiile care au loc în ceea ce priveşte statul de drept şi în parlament sunt discuţii care recunosc importanța luptei anticorupţie pentru dezvoltarea României şi prosperitatea poporului român”, declara ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell, la finalul discuțiilor cu Valeriu Zgonea și Călin Popescu Tăriceanu.
