Preşedintele Klaus Iohannis și Donald Tusk, președintele Consiliului European, au discutat luni, la Cotroceni, despre condițiile Marii Britanii pentru rămânerea în Uniune și, în special, despre punctul patru de pe lista lui David Cameron, beneficiile sociale acordate lucrătorilor din Europa Centrală și de Est. Două subiecte capitale pentru viitorul Uniunii și care vor sta în centrul summitului de săptămâna aceasta de la Bruxelles.
Întâlnirea de la București face parte din ultima rundă finală de consultări ce are loc înaintea reuniunii cruciale de pe 18 și 19 februarie, a Consiliului European.
Negocirile cu Marea Britanie
Donald Tusk:
- Negocierile pe subiectul Marea Britanie sunt dificile dar extrem de importante.
- În joc este și viitorul UE, unde va trebui să decidem cu toții și unde nu putem face compromisuri asupra libertăților și valorilor fundamentale.
- Există o serie de chestiuni politice nerezolvate, printre care și un mecanism numit „frână de urgență” pentru statele care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare și beneficiile sociale
- România este unul dintre statele unde chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie importantă. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă și echilibrată. Mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat să se aplice cetățenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mișcare și ajută Marea Britanie să-și rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficiile sociale.
- Am un singur comentariu: Este un moment critic. Este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalți mai mult decât le ascultăm pe ale noastre.
- Riscul de rupere este real, deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil. Trebuie să-l abordăm cu atenție. Ceea ce s-a rupt nu se poate repara.
Klaus Iohannis:
- De o manieră generală, obiectivele de reformă a Uniunii Europene conţinute în pachetul propus de Președintele Tusk sunt convergente cu viziunea și interesele României.
- Referitor la cea de-a patra secţiune a pachetului – libertatea de mişcare şi beneficiile sociale – vom susţine în continuare importanţa respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Nu trebuie să fie puse în discuție drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea privește accesul la prestațiile sociale.
- Pachetul propune crearea unui mecanism de salvgardare care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestații sociale, specifice Marii Britanii, pentru lucrătorii – cetățeni ai Uniunii care doresc să intre acolo pe piața muncii.
- Am subliniat că pentru România este important, în primul rând, ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepțional și cât mai limitat în timp.
- Cea de a doua propunere se referă la posibilitatea, oferită statelor membre, de indexare a alocațiilor pentru copii, în situația în care copiii nu se află cu părinții în statul în care aceștia lucrează. Vom urmări să eliminăm orice risc de discriminare pentru cetăţenii români. De asemenea, vom urmări ca posibila indexare să nu se poată extinde către alte prestații sociale.
- Este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intraţi pe piaţa muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri.
Despre criza refugiaților
Donald Tusk:
- Criza migrației testează Uniunea până la limită.
- Îmi doresc ca liderii UE să se angajeze într-o discuție sinceră cu privire la locul în care ne aflăm pe toate elementele de strategie.
- Cea mai importantă este protecția frontierelor noastre externe. Similar, trebuie să accelerăm repatrierea imigranților economici, trebuie să creștem asistența umanitară în țările vecine Siriei, trebuie să ne asigurăm că acordul nostru cu Turcia funcționează și duce la scăderea semnificativă a numărului de sosiri. Ceva ce încă așteptăm să se întâmple.
- Mă tem că avem foarte mult de lucru.
Klaus Iohannis:
- Ne menţinem poziţia potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde şi nu doar combătute efectele.
- Accentul trebuie pus pe implementarea deciziilor deja luate la nivel european pentru combaterea migraţiei ilegale, pe protejarea eficientă a graniţelor externe ale Uniunii Europene dar şi pe cooperarea cu statele de origine şi de tranzit. În acest context, este necesară implementarea cât mai rapidă a Planului de acţiune Uniunea Europeană – Turcia.
- De asemenea, am subliniat că o politică eficientă de returnare a persoanelor care nu sunt îndreptăţite să beneficieze de azil trebuie să reprezinte o componentă esențială a procesului de gestionare a fenomenului migratoriu.
- Am exprimat speranţa că statele membre vor depune toate eforturile necesare pentru păstrarea Spaţiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene.
