joi

28 martie, 2024

3 iunie, 2016

iohannis_1-465x390Prezent la reuniunea „Romania’s Security Leadership in South East Europe”., organizată vineri la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a repetat în fața participanților că ”este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianței cu o prezenţă avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest Flanc”.

Președintele Iohannis a reiterat pericolul pe care îl reprezintă în acest moment Federația Rusă, accentuând însă: ”Nu trebuie să existe nicio competiţie pentru mai multă prezenţă Aliată pentru unii dintre noi, uneori chiar în detrimentul altora. Pentru toate statele Flancului Estic este vitală, din punctul de vedere al securității, această întărire echilibrată. Altfel, riscăm să ne creăm noi înşine vulnerabilităţi suplimentare.”

Principalele mesaje conținute în discursul președintelui, cu mențiunea că sublinierile aparțin redacției:


Peste numai câteva săptămâni, la Varșovia, vom discuta viitorul relaţiilor de securitate transatlantice în cadrul unuia dintre cele mai importante Summituri NATO de după anul 1989. De asemenea, în cadrul Consiliului European, aşteptăm cu interes prezentarea şi discutarea viitoarei Strategii Globale Europene pentru Politică Externă şi Securitate, care va înlocui Strategia de Securitate a Uniunii din 2003.

Istoria ne-a arătat că valorile democrației liberale și ale statului de drept trebuie mereu protejate, cultivate și promovate și că nu sunt de la sine înțelese, iar riscurile la adresa lor nu trebuie niciodată neglijate sau subestimate.

În acest context, nu pot să nu remarc recenta adoptare de către Comisia Europeană, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept în Polonia. Dincolo de semnele de întrebare asupra oportunităţii momentului ales de către Comisie, am deplină încredere în capacitatea democraţiei poloneze de a găsi cele mai bune soluţii în conformitate cu cerinţele statului de drept, având în vedere tradiţia Poloniei de implicare activă în consolidarea, în perioada post-comunistă, a unei reale democraţii. Sper că instituţiile europene vor sprijini constructiv aceste eforturi ale Poloniei, pentru că actualul context dificil, mai ales în Vecinătatea Estică, dar şi în interiorul Uniunii Europene, reclamă concentrarea tuturor demersurilor în direcţia asigurării stabilităţii şi securităţii noastre, în sensul cel mai larg. Contăm, în acest sens, în acest demers, pe contribuţia Poloniei, partener strategic al României.

În primul rând, cred că trebuie să păstrăm și să întărim ceea ce s-a câștigat deja la nivel european din punctul de vedere al construcției instituționale a apărării colective – prin Alianța Nord Atlantică – și a spațiului de securitate, libertate și justiție – prin Uniunea Europeană. În același timp, aceste realizări trebuie ajustate și adaptate în fața provocărilor politice, economice și de securitate curente.


România este situată în proximitatea zonelor care generează două dintre cele mai importante provocări de securitate la nivel european.

Este vorba, pe de o parte, de punerea la îndoială, de către Federația Rusă, a principiilor și mecanismelor de asigurare a stabilității la nivel european, fie în formule de tip hard security, prin folosirea forţei armate cu încălcarea dreptului internaţional, fie prin formule ale războiului hibrid, inclusiv prin ameninţări directe sau propagandă media, cum am văzut recent. Pe de altă parte, este vorba de accentuarea instabilității din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin apariția unor noi forme de radicalism și extremism terorist, așa cum este cazul Daesh.

Atât în problematica regiunii Sud-Est Europene și Balcanice, cât și în cea a Regiunii Extinse a Mării Negre, România a acumulat o experiență majoră, pe care acum o pune la dispoziția aliaților și partenerilor săi, în baza simplei premise că niciun stat nu mai poate să-și asigure securitatea în mod individual.

Am spus-o deja cu mai multe ocazii: este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianței cu o prezenţă avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest Flanc.

Nu trebuie să existe nicio competiţie pentru mai multă prezenţă Aliată pentru unii dintre noi, uneori chiar în detrimentul altora. De fapt, nu suntem, în mod real, într-o astfel de concurenţă. Pentru toate statele Flancului Estic este vitală, din punctul de vedere al securității, această întărire echilibrată. Altfel, riscăm să ne creăm noi înşine vulnerabilităţi suplimentare.

Este adevărat, fără îndoială, că trăsăturile și caracterul riscurilor și amenințărilor variază de la o zonă la alta. Dar este la fel de adevărat, și doresc să subliniez acest lucru, că natura și sursa amenințării sunt aceleași pe întregul Flanc Estic, cel puțin la acest moment.

Suntem, cred, cu toții de acord că trebuie să regândim apărarea colectivă și să recalibrăm apărarea și descurajarea, prin respectarea principiului „28 pentru 28” și a celui privind abordarea de tip „360 de grade”, în noul context de securitate.

CSAT a aprobat pe 27 mai ”liniile generale de mandat” ale României la summitul NATO de la Varsovia.

În cadrul unei declarații de presă în care a trecut în revistă deciziile adoptate la ședința CSAȚ desfășurată la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a făcut o precizare importantă: aceste linii generale vor fi ”actualizate și adaptate în funcție de negocierile din interiorul Alianței și în funcție de contextul internațional”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: