Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în deschiderea lucrărilor Adunării Parlamentare a NATO, că parteneriiatele dintre statele membre trebuie să fie mai tari ca oricând, a reluat afirmaţia conform căreia NATO nu reprezintă un inamic pentru Rusia, apreciind că în relaţia cu Fedraţia Rusă este necesară o strategie cuprinzătoare şi coerentă.
Președintele a menționat că perspectiva României pentru Summit-ul NATO din 2018 este aceea de întărire suplimentară a flancului estic al Alianței, mai ales la Marea Neagră.
”Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Alianța să fie întărita în continuare. România, ca aliat responsabil, va face tot ce-i stă în putință în acest scop.(…) NATO nu este o alianță puternică doar prin măsurile de apărare colectivă, ci prin valorile sale. Daca aceste valori sunt bine apărate, aceasta este cea mai valoroasă contribuție la securitatea noastră!”, a spus președintele Iohannis.
În fața asistenței, în care se afla inclusiv secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, președintele Iohannis a precizat:
”Parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia. Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile”.
Șeful statului român a apreciat că diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând ”o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă”.
În discursul său, președintele Iohannis a conturat perspectiva românească în domeniul apărării colective:
”Pot spune ca este din nou momentul intaririi parteneriatelor: in primul rand, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Aliantei, prin continuarea eforturilor de intarire a apararii colective si a rezilientei interne in fata diversitatii de amenintari cu care ne confruntam.
Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate sa coopereze cu Alianta pentru mentinerea pacii si securitatii, precum si pentru a-si dezvolta capacitatea de aparare. Si, nu in ultimul rand, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeana.
Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord si Europa ramane o dimensiune esentiala a securitatii noastre comune. In interiorul NATO, o legatura transatlantica solida constituie motorul insusi al securitatii aliate, care este legata esential de aplicarea eficienta a articolului 5 din Tratat.
Intalnirile pe care le-am avut in acest an cu Presedintele Trump au fost foarte importante, pentru ca ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a Romaniei, si pentru apararea colectiva.
Trebuie sa intarim in continuare aceasta relatie vitala, atat prin gasirea impreuna de solutii la problemele de securitate actuale, cat si printr-o contributie echitabila la impartirea responsabilitatilor care ne revin, ceea ce inseamna si cresterea investitiilor in aparare.
In al doilea rand, parteneriatele dintre noi, membrii Aliantei, trebuie sa fie mai tari ca oricand. Deciziile de intarire a apararii colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliatilor estici, in cadrul prezentei inaintate, sunt dovezi graitoare ale solidaritatii si unitatii aliate.
Trebuie sa lucram in continuare la consolidarea posturii de aparare si descurajare a Aliantei, la sporirea eficacitatii si coerentei acesteia. Prezenta inaintata de pe Flancul Estic trebuie intarita, mai ales in Sud, la Marea Neagra, pe toate dimensiunile.
De asemenea, diferentele actuale dintre masurile luate pentru Nordul Flancului si cele din Sudul sau trebuie sa dispara, conturand o unica prezenta inaintata, robusta, persistenta si predictibila.
In plan intern, aceste masuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de actiuni de intarire a rezilientei, indeosebi de protectie a infrastructurii civile in fata agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informational.
Scopul nostru este pacea, nu razboiul. NATO nu cauta confruntarea si nu este o amenintare pentru Rusia, asa cum a aratat Alianta si la Varsovia.
Insa, in relatia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliata cuprinzatoare si coerenta pe termen lung. Ea trebuie sa includa dialogul, dar de pe o pozitie puternica de aparare si descurajare.
In al treilea rand, este necesara consolidarea vastei retele de parteneriate ale Aliantei cu toate statele care vad in NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacitatilor proprii de aparare ale fiecarui partener, a rezilientei la amenintarile cu care se confrunta, de la cele hibride la terorism. Romania va continua sa sustina activ acest efort.
Nu in ultimul rand, intarirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeana este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO in aceasta directie si il asigur de sprijinul deplin al Romaniei.
Am mai spus-o si o repet: chiar daca Uniunea va face pasi relevanti in dezvoltarea dimensiunii apararii – la care Romania doreste sa participe inca de la inceput, acesti pasi trebuie facuti in stricta complementaritate cu Alianta.
Nu se pune, in viziunea noastra, problema unei alegeri intre Uniunea Europeana si NATO – acestea sunt optiuni complementare, si nu alternative, daca dorim sa avem o securitate pe termen lung.”
