Autorităţile de la Kiev au salutat vineri votul “istoric” din Congresul american care autorizează livrări de armament spre Ucraina şi prevede noi sancţiuni împotriva Rusiei.
Tot vineri, Kievul a îndemnat şi Uniunea Europeană să menţină opţiunea unor noi sancţiuni împotriva Moscovei.
Rusia “încearcă să creeze o perdea de fum” asupra rolului său în conflict, a afirmat la Bruxelles, la patru zile de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu fragil în estul separatist, ambasadorul ucrainean Constantin Ielisiev.
Cum a fost primită vestea la Kiev şi Moscova
Potrivit AFP, parlamentari prooccidentali ucraineni sunt încântaţi de decizia omologilor lor americani, care au adoptat o lege ce prevede noi sancţiuni împotriva Rusiei şi îi permite preşedintelui Barack Obama să aprobe livrări de arme letale Ucrainei.
Este vorba de un prim pas simbolic pentru Ucraina, care caută cu disperare de câteva luni să-şi convingă aliaţii să-i vândă arme pentru a-şi dota militarii, mai slab echipaţi decât rebelii proruşi susţinuţi militar de Rusia.
Votul din Congresul american nu înseamnă în mod automat că Barack Obama, care a aprobat până în prezent numai livrări de material “neletal” către Ucraina (radare, binocluri pentru vedere pe timp de noapte sau veste antiglonţ) va permite livrări de armament forţelor ucrainene.
La rândul său, Moscova şi-a expimat “regretele profunde” faţă de legea pe care Ministerul rus de Externe o consideră adoptată “fără dezbatere şi un vot real”.
Textul adoptat de legislativul american face însă o concesie Rusiei- nu desemnează Ucraina, Republica Moldova şi Georgia drept state cu statut de “aliat non-NATO”, aşa cum credea Moscova că urma să se întâmple.
Dublarea bugetului militar al Ucrainei
Acest vot intervine în contextul în care ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a anunţat că Ucraina intenţionează să recruteze 40.000 de militari în 2015 şi să-şi dubleze bugetul militar. În plus, 10.500 de bărbaţi vor fi antrenaţi pentru a lupta pe bază de contract.
Numărul militarilor va creşte anul viitor la 250.000, faţă de 232.000, cât este în prezent, şi vor fi create noi unităţi, inclusiv “forţe însărcinate cu operaţiuni speciale”.
Într-o ţară aflată la marginea falimentului şi care are nevoie urgent de un ajutor de mai multe miliarde de dolari, bugetul militar se va dubla, urmând să ajungă la 50 de miliarde de grivne (2,4 miliarde de euro).
Situaţia din teren
Pe teren, armistiţiul părea, în general, respectat atât de armată, cât şi de rebelii proruşi din estul Ucrainei, la patru zile de la intrarea sa în vigoare, în pofida morţii a doi voluntari ucraineni.
Aflat în vizită la Sydney, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat în cursul nopţii de joi spre vineri o “reală” încetare a focului în Ucraina, după 24 de ore fără incidente, pentru prima oară în şapte luni, recunoscând totodată fragilitatea situaţiei.
Dar vineri, Batalionul Azov, format din voluntari care asigură apărarea portului strategic Mariupol, la malul Mării Azov, a anunţat moartea a doi membri ai săi, căzuţi într-o ambuscadă în apropiere de Pavlopil.
Dialog politic blocat
Deşi protagoniştii afirmă că încetarea focului este în general respectată, cele două tabere întâmpină totuşi dificultăţi pentru a ajunge la soluţionarea conflictului, soldat până în prezent cu 4.300 de morţi.
O reuniune prevăzută pentru marţi la Minsk a Grupului de contact, alcătuit din reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei, OSCE şi rebeli, a fost amânată. Incertitudinea plana vineri asupra datei la care va avea loc reuniunea.
Rebelii proruşi cer ca negocierile să ia în calcul “ridicarea blocadei economice” impuse asupra teritoriului aflat sub controlul lor.
Alte solicitări se referă la schimbul de prizonieri şi aplicarea a două legi ucrainene care prevăd amnistia pentru unii combatanţi rebeli şi oferă mai multă autonomie teritoriilor separatiste.
Autorităţile de la Kiev vor în schimb anularea alegerilor separatiste care au avut loc la 2 noiembrie în teritoriile aflate sub controlul rebelilor, ceea ce, fără îndoială, este unul dintre principalele puncte de blocaj.
Administraţia prooccidentală de la Kiev a cerut, vineri, Uniunii Europene să analizeze posibilitatea impunerii de noi sancţiuni Rusiei pentru implicarea în conflictul separatist din estul Ucrainei, relatează AFP.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, se va deplasa la Bruxelles săptămâna viitoare, la reuniunea Partidului Popular European, unde se va întâlni cu noul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk.
Potrivit surselor AFP, Petro Poroşenko nu va participa la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din ţările UE, unde se va discuta despre criza ucraineană.
