Mai mult de jumătate (55%) dintre românii din orașe se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă. Și nu le este clar ce pensie vor primi de la stat, pentru că spun că nivelul pensiei depinde de factorul politic. Numai 37% au încredere că statul român nu va avea nici o problemă cu plata pensiilor.
Totuși, 83% dintre români din mediul urban spun că nu economisesc nimic pe cont propriu în vederea pensionării, spune comunicatul APAPR care anunță rezultatele sondajului.
Pensia medie de stat (de 1.736 de lei din sistemul contributiv) este de peste două ori mai mică decât valoarea „decentă” cu care românii consideră că s-ar descurca (3.650 de lei, potrivit mediei răspunsurilor la un sondaj efectuat de ISRA Center, la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România – APAPR).
„Este evident de ceva timp faptul că există o diferență semnificativă între așteptările legitime ale populației active de azi și posibilitățile financiare limitate ale sistemului de pensii de stat – și asta nu este doar o problemă a României, ci în toată lumea”, comentează Radu Crăciun, președintele APAPR.
Mai îngrijorați de inflație decât de corupție
Ierarhia celor mai mari griji s-a răsturnat față de 2019.
Întrebați care este cea mai mare problemă actuală în România, 29% dintre participanți au indicat inflația ridicată, 10% au arătat spre veniturile mici, doar 4% indicând corupția.
Ierarhia proporțiilor este inversă față de cea rezultată din sondajul similar derulat în 2019: Corupția și veniturile mici erau atunci considerate cele mai mari probleme (câte 18% din răspunsuri), în timp ce numai 6% indicau inflația.
„Cercetarea a relevat că 2 din 3 români cred cel puțin una dintre informațiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul 2, cum ar fi că pot pierde toți banii contribuiți sau că nu ar exista nicio garanție sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, spune Alina Dincă, director executiv ISRA Center.
(Citește și: „Pensii private în România. Tot ce trebuie să știi despre aceste venituri suplimentare”)
„Pilonul 2 de pensii private funcționează tocmai pentru a acoperi acest deficit de protecție financiară, fără niciun efort suplimentar de economisire, direct din salariul brut, iar banii se acumulează constant în conturi personale, unde sunt investiți, produc randamente și sprijină și dezvoltarea economică a României”, amintește Radu Crăciun.
Jumătate din români nu știu că banii din Pilonul 2 sunt garantați și nu pot fi pierduți
Doar 55% ştiu că banii din Pilonul 2 sunt garantaţi prin lege şi nu pot fi pierduţi (proporție în scădere faţă de 63% în 2019).
Celelalte rezultate relevante despre Pilonul 2 arată creșterea marginală a interesului pentru mecanismul pensiilor private. Astfel:
- 90% dintre români au auzit de Pilonul 2 de pensii private (faţă de 85% în 2019).
- 75% ştiu că banii acumulaţi în Pilonul 2 reprezintă proprietatea privată a celor care contribuie la acest sistem (faţă de 73% în 2019).
- 66% ştiu că sunt participanţi şi contribuie la Pilonul 2 (în creştere faţă de 55% în 2019)
- 23% cunosc câţi bani au acumulat în contul personal din Pilonul 2 şi au indicat o sumă medie de peste 17.400 de lei (17% în 2019, atunci suma indicată era de puţin peste 8.300 de lei)
- Doar 10% cunosc că procentul de contribuţie aferent Pilonului 2 este de 3,75% din venitul brut (în creştere faţă de 4%, câţi ştiau în 2019).
O treime din populația urbană a României se declară într-o situație financiară dificilă
30% dintre cei intervievați spun că „este dificil, dar ne descurcăm să acoperim nevoile de bază” (față de 20% în 2019), în timp ce procentul celor care spun „avem o situație financiară bună” a scăzut la 27% în 2022 față de 35% în 2019.
APAPR va derula în curând, pentru al cincilea an consecutiv, o campanie de informare privind Pilonul 2 de pensii private.
Sondajul ISRA Center de opinie reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii și peste. Sondajul a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eșantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri față în față, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%.
Cercetarea cantitativă a fost prefațată de o etapă de cercetare calitativă, care a presupus organizarea a trei focus-grupuri cu participare mixtă din București și alte orașe mari și medii, pentru actualizarea și îmbunătățirea chestionarului folosit în cercetarea anterioară (2019, derulată tot de ISRA Center la solicitarea APAPR).
***
Urmărește-ne pe Google News
