Cererile de aderare ale României şi Bulgariei la spaţiul Schengen vor fi respinse joi din cauza opoziţiei a două state (Olanda şi Finlanda), urmând ca dosarul să fie trimis liderilor statelor membre la summitul din octombrie, au declarat surse diplomatice pentru France Presse.
Miniştrii de interne din cele 22 de state ale UE care sunt în spaţiul Schengen vor trebui să se pronunţe asupra cererilor de aderare, joi, în prima zi a reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles. Totuşi, Olanda şi Finlanda au anunţat deja oficial că se vor opune deschiderii, chiar şi parţiale, a spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria.
Miniştrii olandez şi finlandez de interne intenţionează să îşi explice poziţia în faţa omologilor din celelalte state membre. Sursele citate adaugă că opoziţia Olandei şi a Finlandei este dictată de parlamentele celor două ţări.
„Subiectul este extrem de sensibil în unele state. Polonia va face tot posibilul pentru găsirea unei soluţii înaintea summitului UE din 17-18 octombrie”, a afirmat preşedinţia poloneză a Consiliului UE.
Conform mai multor delegaţii, nicio soluţie nu va fi însă găsită până la summitul UE şi va fi necesar un arbitraj al liderilor UE. „România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru aderare şi pentru a deveni frontiere externe ale spaţiului Schengen, dar acum trebuie văzut în ce măsură sunt ele capabile să gestioneze frontierele externe”, a subliniat un diplomat european.
„Posibila aderare a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen riscă să sporească presiunile de pe frontiera greco-turcă, iar litoralul bulgar al Mării Negre riscă să devină o ţintă pentru imigraţia clandestină”, avertiza în luna iunie Jean-Dominique Nollet, şeful unităţii de analiză a Europol.
Un alt diplomat recunoaşte că extinderea Schengen a devenit o chestiune „politică”. Această politizare a fost denunţată de către ministrul român al afacerilor externe, Teodor Baconschi, care şi-a exprimat regretul că guvernul olandez este „ostaticul politicii antieuropene a unui partid extremist”, cu referire la Partidul Libertăţii (PVV), mişcarea de extremă dreapta condusă de Geert Wilders.
Olanda şi Finlanda – unde un alt partid naţionalist şi populist, „Adevăraţii Finlandezi”, este pe val – nu sunt în realitate singurele ce recunosc dificultăţile, dar sunt „singurele care o spun public”, explică un alt diplomat european.
O formulă de compromis discutată în prezent prevede o aderare în etape, dar şi aceasta ridică probleme. Conform acestei variante, se preconizează deschiderea frontierelor aeriene şi maritime ale Schengen pentru România şi Bulgaria până la 31 octombrie 2011, iar apoi se va aştepta luna iulie 2012 pentru graniţele terestre.
Franţa şi Germania refuză totuşi orice promisiune cu privire la fixarea unei date pentru aderarea cu frontierele terestre. Parisul cere să se aştepte raportul anual al CE privind lupta contra corupţiei şi reforma justiţiei în România şi Bulgaria înainte de a se lua o decizie, „pentru a lăsa deschise toate opţiunile şi a le pune pe cele două ţări în faţa responsabilităţilor lor”.
Spaţiul Schengen este format din 22 de ţări din cele 27 membre ale UE (excepţiile sunt Marea Britanie, Irlanda, Cipru, România şi Bulgaria) plus Norvegia, Elveţia şi Islanda.
