LIVE: VIDEO CONFERINȚA Sănătatea – marșul ei spre telemedicină și noile tehnologii, de la ora 15.00

Reprezentanți de top ai Ministerului Sănătății, CNAS, Agenției pentru Digitalizarea României, plus companii pharma, medici și antreprenori în domeniu, vor vorbi despre importanța tehnologiilor în sănătate la evenimentul live online organizat de CursDeGuvernare.ro joi, 18 iunie, începând cu ora 15:00.

Dezbaterea online va fi transmisă LIVE pe CursDeGuvernare.ro și pagina de Facebook  https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/  — Orele 15.00 – 17.00.

Principalele declarații ale participanților:

Andrei BACIU, secretar de stat, Ministerul Sănătății:

• Digitalizarea este o prioritate pentru Guvern, pentru Ministerul Sănătății. Un prim pas decisiv a fost înființarea Agenției pentru Digitalizarea României.
• Telemedicina trebuie să ocupe un rol central de acum încolo. I-am văzut utilitatea, există câteva proiecte pe care încercăm să le accelerăm, dar și să dezvoltăm proiecte noi.
• De asemenea, trebuie să vorbim de Big Data, necesitatea dezvoltării unor registre interconectate, dar și analiza acestor date. Există și alte tehnologii, domeniul IA, machine learning, IoT, care vor revoluționa sectorul.
• Un alt aspect important este al utilizării clinice, există beneficii importante care trebuie exploatate.
• Este nevoie să știi ce-ți dorești, unde vrei să ajungi. De asemenea, este nevoie să asigurăm sustenabilitatea finanțării digitalizării sistemului de sănătate. La Ministerul Sănătății au început discuțiile. Ieri am avut o întâlnire cu cei de la Ministerul Fondurilor Europene. Există oportunități financiare la nivel european pentru nevoile de digitalizare.
• În acest sens, îmi face plăcere să vă transmit faptul că avem o echipă care lucrează la aceste aspecte. Vom colabora cu Agenția pentru Digitalizarea României.
• Ce este important de precizat este că lucrăm pentru a avea un plan de acțiune pentru digitalizarea sistemului de sănătate. Avem un grup de experți care se ocupă cu definitivarea unui plan de acțiuni cu obiective clare multianuale foarte clare, în paralel cu finanțarea.
• Credem într-o abordare sistematică, nu insulară. Dorim să construim un format integrat, cu rezultate măsurabile în următorii ani, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României.
• Tocmai pentru a extinde toate măsurile care și-au dovedit eficiența, de care pacienții din România au putut beneficia, pentru ca ei să continue să beneficieze este necesară o îmbunătățire a legislației. Sunt multe exemple punctuale pe care le putem discuta. Vom lucra în domeniul legislativ pentru a-l duce la un nivel european astfel încât să avem pacienții în centrul sistemului de sănătate.
• Există soluții punctuale care funcționează foarte bine. Interesul este acela ca acolo unde digitalizarea și-a dovedit eficiența, ideea este de a face ca lucrurile să funcționeze și pe indiferent.
• Pericolul coronavirus nu a trecut, însă într-un orizont de timp lucrurile se vor îmbunătăți. Trebuie optimizat cadrul legal pentru fiecare soluție digitală care și-a dovedit eficiența.

Adela COJAN, președinte CNAS:

• Trebuie descris contextul actual, când în criză am fost nevoiți să accelerăm introducerea soluțiilor informatice în ideea creșterii interacțiunii medic-pacient. Am introdus teleconsultația și consultul la distanță. Argumente pentru soluții de acest tip sunt însă mai largi: noi avem un segment important de populație care trăiește în mediul rural, avem o repartizare inegală în teritoriu și un număr redus de cadre medicale. Toate acestea sunt motive pentru care accelerăm digitalizarea medicinei.
• Problema Sistemului informatic al Casei este că bazele de date au fost dimensionate la nivelul 2002. Acum avem o creștere exponențială a numărului de contracte, de cerințele de interoperabilitate, inclusiv la niv european, iar sistemele hard și soft deja sunt subdimensionate.
• Trebuie mărită capacitatea de stocare a informațiilor, care, să nu uităm trebuie și protejate, iar eforturile noastre au constat în accesarea de fonduri europene, ținând cont de fondurile bugetare limitate pe care le avem la dispoziție.
• Am reușit să semnăm un contract, în ianuarie, pentru creșterea eficienței utilizării PIAS, pentru toți furnizorii, contract în valoare de 101 mil lei. Se află în fază de definitivare specificații pentru un alt proiect, cu o valoare de 82 mil lei, care va avea durată de implementare 3 ani. În fine, sistemul informatic Sigma Start- va fi un portal în care asigurații pot efectua programări electoronice, iar toate documentele vor fi emise electronic.
• Cele 3 proiecte se derulează în exercițiul bugetar actual. În următorul exercițiu, vrem să accesăm alte programe, vizând redimensionarea și modernizarea sistemului informatic al Casei- fișa de proiect este deja depusă. Până la acea dată însă, am încheiat contracte de mentenanță pentru cele 4 componente PIAS.
• Suntem conștienți că medicii își pot îmbunătăți calitatea actului medical dacă au acces la facilitățile sistemului electronic de sănătate. Vom reduce timpii de consultație și calitatea actului medical.  Susțin informatizarea sistemului medical.
• Îmtrebare referitoare la cauzele problemelor SIUI:
• Principalele cauze care au apărut în funcționarea SIUI au fost legate de disfuncționalități ale serverelor, care au fost achiziționate acum 18 ani. Vechimea echipamentelor e prima cauză, dar accesăm fonduri europene pentru a updata echipamentele. A doua problemă: subdimensionarea sistemului.

Octavian OPREA, Vice-președinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României

• Pandemia a subliniat importanța digitalizării în sfera economică și socială în ansamblu. În acest context, la nivel guvernamental tehnologia a facilitat un răspuns coordonat al autorităților la criza sanitară și a favorizat schimbul de date.
• Autoritatea pentru Digitalizarea României împreună cu ONG-uri și mediul privat a furnizat soluții concrete pentru facilitarea și optimizarea legăturii dintre cetățeni și stat.
• Eficiența relațiilor dintre cetățeni și sectorul public era cel puțin cu zece ani în urmă.
• Au fost create cinci platforme pentru a facilita programele guvernamentale de sprijin pentru persoanele afectate de criză. În mai au fost înregistrați peste 1,3 miliarde de beneficiari, angajați și angajatori și fonduri de 2,3 miliarde de lei.
• Serviciile digitale trebuie centrate pe nevoile cetățenilor. Ne-am concentrat pe soluții punctuale, un timp de implementare cât mai scurt, care să aibă rezultate concrete.
• În continuarea acestor proiecte, în domeniul sănătății avem în lucru digitalizarea sistemului de trimiteri de la medicii de familie, acel bilet pe care ni-l furnizează medicul de familie și cu care mergem la medicul specialist. Este clar că interacțiunile necesare ale pacientului cu medicul de familie ar trebui să fie limitate, în timp urmând să coboare spre zero. Prin acest proiect, pacientul nu va trebui să meargă la medicul de familie doar pentru o hârtie. Va merge pentru consiliere, pentru tratament.
• În ceea ce privește proiecte mai ample, pe termen mediu și lung, am urmărit strategia europeană. Consiliul UE a adoptat în cea mai recentă întrunire o strategie care vizează viitorul digital al Europei. O prioritate este eHealth.
• Există foarte multe sisteme internaționale care funcționează în paralel, iar interoperabilitatea limitată produce bariere.
• În România s-au înregistrat valori deloc încurajatoare în ceea ce privește disponibilitatea resurselor medicale, iar acest lucru poate fi compensat prin soluții de tip telemedicină. Dezvoltarea unui sistem informatic integrat prin implementarea de soluții sustenabile crește accesul la servicii medicale de calitate prin telemedicină pentru cetățenii care provin din zone și grupuri vulnerabile.
• Un proiect la care lucrăm este ”RegInterMed”, finanțat din fonduri europene. Acesta va asigura infrastructura necesară pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate.
• Printre beneficiile de care se va bucura Ministerul Sănătății se numără monitorizarea impactului bolilor, incidența și prevalența acestora. Pe baza datelor colectate se va putea realiza modernizarea programelor naționale de sănătate.
• Sistemul va furnizare servicii online de care vor beneficia medicii care vor avea acces la istoricul fiecărui pacient.
• Efectul ce mai important ar fi acela asupra pacienților: pacienții vor putea să își vizualizeze istoricul și evoluția tratamentelor anterioare.
• Va fi interoperabil cu sistemul DES al CNAS și cu cele europene.
• Impactul acestui sistem în primă fază va fi asupra unui număr de 55.000 de medici și două milioane de pacienți, cu o creștere de 500.000 pe an.
• Proiectul ”RegInterMed” vizează implementarea unui sistem informatic nou ce va permite construirea unei baze de date noi despre pacienți, evoluția bolilor și rezultatele tratamentelor.
• Se va dezvolta o platformă online pentru preluarea datelor și transpunerea acestora în hărți. Sistemul va cuprinde o bază centralizatoare a tuturor pacienților, date despre vârstă și geolocație.
• Va ajuta la estimarea mai  bună a necesităților de ordin medical și va asigura trasabilitate. Nu puține sunt cazurile în care tratamentele oferite de doi medici se bat cap în cap.
• Această transformare digitală în sănătate va contribui substanțial la gestionarea crizelor sanitare.

Ioana BIANCHI, external affairs Director, ARPIM:

• Ne aflăm într-un moment de schimbare în care trebuie să decidem dacă doar îmbunătățim rețeta, sau dacă ne uităm înainte. În acest moment trebuie să ne concentrăm pe 5 domenii:
• Un sist de sănătate bazat pe valoare. Este un concept care privește ca întreg sistemul, să nu îl mai privim pe bucăți. Valoarea e valoare pentru sistem și pentru pacienți. Proiectele CNAS și ADR reprezintă pași spre ajungerea la acest sistem. Este necesar însă și un cadru legal, care să definească, de exemplu, ce este teleconsultația.
• Avem nevoie și de un cadru care să permită evaluarea aplicațiilor legate de e-health. De ex, în Marea Britanie, autoritatea  care evaluează tehnologiile medicale a lansat un instrument de evaluare a tehnologiilor digitale.
• Un sistem bazat pe valoare implică și schimbarea modalității de finanțare – este necesar să ne orientăm spre finanțarea pe episod de îngrijire medicală. Cred că este momentul ca în contractul cadru să fie definite și finanțate, de exemplu, teleconsultațiile.
• Sistemul digital are nevoie de date fiabile dar și transparente, salutăm planul guvernamental de acțiune 2020-2022 care va stabili ce date vor putea fi publicate pe o platformă accesibilă.
• ARPIM a făcut solicitarea de a participa  la consultările  pe marginea transformării digitale, sperăm să ne aducem contribuția.  Se vorbește  acum despre legislație necesară pentru implicare pragmatică a digitalizării în sistemul de sănătate. Până în prezent, documentele strategice au fost pline de bune intenții, dar nu au plecar de la o radiografie clară.
• Rolul AI în sănătate crește. Se vorbește din ce în ce mai mult despre crearea unei copii virtuale a unei entități sau a unui sistem abstract- există în derulare proiecte care permit testarea de terapii pe modele virtuale.
• Considerăm că domeniile de colaborare în care se poate implica ARPIM se așează pe 3 axe. Prima- diseminarea de informații de la nivel european și al companiilor partenere, a doua, și lansez cu această ocazie un apel, să ne punem laolaltă competențele, experizele specifice, pentru a elabora un document de poziție despre digitalizare. Un alt domeniu: dezvoltarea competențelor digitale ale organizațiilor de pacienți și ale pacienților.

Gabriel DINA, Corporate affairs manager, Pfizer România

• Sistemul nostru numai agil în preluarea inovației nu a fost. Pandemia vine însă cu oportunități uriașe. Provocărilor nu le putem face față fără colaborarea și îmbrățișarea inovației.
• Un concept nou despre care se discută de 20 de ani este dezvoltarea capacității rezilienței sistemelor medicale, de a-și continua performanța și într-o situație de criză
• Pentru noi nu ar trebui să fie o noutate. sistemul nostru sanitar este în criză dintotdeauna. La toate crizele ultimilor ani, telemedicina și digitalizarea oferă soluții concrete.
• Agilitatea cu care noua conducere de la Ministerul Sănătății, încercată de o pandemie, a implementat câteva măsuri importante și esențiale pentru asigurarea acordării serviciilor medicale. Mă refer aici la măsuri precum rețeta electronică, serviciile de telemedicină și chiar și pe partea de proces, lucruri care pentru noi erau o corvoadă. Spre exemplu, am depus mii de dosare de prețuri online.
• Referitor la condițiile pentru implementarea rapidă a telemedicinei; dincolo de necesitatea reglementării și a criptării și protejarea datelor, pe lângă schimbarea de la paradigma actuală centrală pe volum la cea pe valoare, pe rezultat, cred că este importantă creșterea rapidă a contractării de către operatorii de stat a serviciilor care sunt limitate de coplata pe care ar trebui să o asigure pacientul.
• Am primit propuneri foarte interesante pentru utilizarea de servicii de telemedicină pe arii de patologie cu mortalitate mare.
• La Timișoara, o Fundație a implementat prin parteneriat cu primăria un sistem de detecție a fibrilaților atriale. Prin telemedicină și procese de screening se pot identifica acei pacienți a căror vieți sunt în pericol.

Doctor Dan MITREA, fondator, clinica Neuroaxis:

• Avem implementate diverse soluții de telemedicină, la fel ca și alte clinici, sunt convins.
• Noi am dezvoltat, de exemplu, o platformă în cloud în care putem vizualiza dosare cu date medicale extinse, care ar consuma mult spațiu de stocare clasic.
• Proiectul de telemedicină nu e nou, dar a fost amplificat de criză. Am observat și limitări- pacienții își doresc totuși contact uman, poate că a fost mai dificil să ne adaptăm.
• Cred că lucrurile se pot dezvolta, noi avem în plan să facem acest lucru.

Alex TIMIȘ, Business Partner, MedTech, Gemini Solutions:

• Pandemia nu doar a afectat 8 mil la nivel global, dar a adus în atenție nevoia de a integra soluții digitale de comunicare. Pentru scurt timp, acestea au fost singurele la care am avut acces, am văzut dezvoltatori care s-au mișcat foarte repede. Am avăt măsuri de digitalizare implementate instant după ce au trenat ani de zile.
• Tehnologia în sănătate nu se rezumă însă la atât. Avem nevoie ca tehnologiile emergente să fie fundament în luarea deciziilor, indiferent de nivel.
• E important de punctat: cum reușesc aceste soluții să aducă valoare? Succesul e dat de cei care pun laolaltă toți factorii interesați și care adaptează tehnologia la nevoi reale.
• Există un raport direct între sustenabilitate și digitalizare. Digitalizarea va duce automat la creșterea serviciilor, la colectarea de date.
• Soluții de viitor: Implementarea strategiei naționale de e-health. E important nu doar să o elaborăm, ci să o și implementăm. Azi avem sprijinul autorităților, e importantă însă apariția unui cadru legislativ optim.
• Elemente esențiale- trebuie să avem în vedere responsabilitatea, recunoașterea aplicațiilor mobile. Trebuie să facem pași consistenți pe viitor.

Ion Gheorghe PETROVAI, director de proiect și co-fondator

• S-a vorbit mult de inovație în sănătate. Practic orice inițiativă în domeniul sănătății, fie că este o inițiativă a Casei, a Ministerului, a unui startup sau a unei companii farmaceutică poate fi evaluată prin câteva puncte: eficiență, costuri și experiența cadrelor medicale.
• Perioada care urmează ne va face să evaluăm și să apreciem mai mult ce avem noi ca resursă în domeniul medical.
• Este nevoie să înțelegem și să ținem partea inovatorilor. Eu îmi doresc să fiu avocatul inovatorilor. Inovația în sănătate este o construcție multidisciplinară și cu mulți jucători.
• Un document din 2012 construit la nivel de Comisie Europeană spune că inovația în sănătate are nevoie de actori din toate cele patru sfere: financiară, industrie, guvernamentală și neguvernamentală (instituții, ONG-uri).
• Fresh Blood este un organism care și-a asumat rolul de a sprijini inovația în sănătate. Inovația are nevoie de timp să fie adoptată. Fresh Blood este o organizație catalist care își propune să ajute inovatorii să-și dezvolte proiectele.
• Am făcut un sondaj și am întrebat 100 de medici, în perioada 1-15 iunie, ce procent din consultații au fost la distanță. Cei mai mulți au spus că între 0 și 25%.
• Printre obstacolele identificate s-au numărat faptul că pacienții sunt în vârstă, imaginile nu sunt întotdeauna bune sau servele nu funcționează corespunzător.
• Suntem în zona de early adopters, cu o rată de folosire a telemedicinei de sub 20%.
• Noi suntem parte dintr-o rețea internațională care se numește EITHealth care oferă acces la foarte multe resurse.
• Concluziile noastre sunt că avem și noi nevoie de inovatori români în sănătate. E foarte important ca acest inovatori să fie sprijiniți de noi, de guvern, de mediul privat, de sănătate.

Doctor Ovidiu PALEA, director general, Centrul Medical Provita

• Telemedicina nu este ideală, dar ea poate suplini niște nevoi reale. Nu putem suplini contactul direct, însă nevoia pentru telemedicină este acută și severă. Există două probleme aici și anume medicul și pacientul.
• În rândul medicilor avem un grad variat de adaptare la platformele medicale. În funcție de vârstă, unii sunt mai familiari cu noile tehnologii.
• Pe partea pacienților, probleme sunt mult mai complexe. Cei care au nevoie de servicii medicale sunt persoanele în vârstă.
• Probabil că trebuie să începem să pregătim uneltele de acum pentru cei care au 40-50 de ani, astfel încât ei să fie mai flexibili pe viitor.
• Telemedicina nu merge în toate domeniile. Sunt consultații care nu merg fără a pune mâna pe pacient. Platformele de telemedicină sunt complexe. E nevoie să fie încărcate multe investigații.
• Noi folosim des aceste platforme pentru că putem tria foarte bine pacienții. Dacă pacienții sunt văzuți și li se face un screening, putem optimiza drumurile lor.
• Telemedicina este obligatori și trebuie făcută pas cu pas.
• Trebuie însă lămurit și statutul medico-legal al acestor consultații.
• Este o discuție tehnică și legală care trebuie diseminată rapid.

Radu GĂNESCU, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC):

• Realitatea românească: noi nu am avut decât discuții, nu și aplicații directe și sistem care să deconteze sistemul de telemedicină. Aici este problema noastră. Ne dorim ca toate inovațiile să le aducem într-un sistem decontat de stat și folosit de pacienți, mai ales că pentru noi e complicat și să facem o programare la spital.
• Telemedicina trebuie să fie o unealtă, o parte a medicinei pe care România trebuie să o folosească.
• Dacă întrebați 100 de medici cât și cum au folosit telemedicina în starea de urgență o să aveți reacția sistemului. Din informațiile noastre însă, 30% dintre medici nu vor să folosească telemedicina, și nu au folosit-o nici în stare de urgență. Au existat pacienți refuzați la internare pentru că nu au avut trimitere de la medicul de familie, pacienți care nu au avut acces la medicamente fără rețeta clasică. Noi trebuie să ne educăm țara pentru digitalizare, pentru telemedicină.
• Digitalizarea va da peste cap sistemul medical pentru că totul e construit în jurul spitalului. Când se trece spre medicina de familie, trebuie continuat pe acest drum. Trebuie schimbate circuitele de sănătate, altfel nu cred că vom avea telemedicină.
• La ora actuală, cum arată sistemul medical, nu cred că putem aplica pe scară largă lucrurile inovative. Pacienții sunt prinși într-un sistem care nu se schimbă, iar telemedicina nu are loc în acest sistem dacă nu îl schimbăm din temelii. Toți suntem deschiși la asta, pacienții au nevoie și doresc telemedicină, dar trebuie ca toată lumea să dorească asta, să existe un cadru legal clar. Depinde numai de noi.

Camil MOLDOVEANU, CEO si fondator Reflex.Help

• Este campion mondial și european la jiu jitsu. Cu peste 15 ani de experiență în outsourcing IT, a dezvoltat un asistent inteligent pentru kinetoterapie, bazat pe senzori de mișcare și inteligență artificială, înlocuind experiență pacientului din clinică.
• Am avut întotdeauna acest obicei de a analiza procesele, de a le structura. Am observat (din experiență proprie, în urma unei accidentări la genunchi, n.r.) că în clinicile de kinetoterapie nu se măsoară nimic.
• Trebuia să aleg cine are dreptate între medicii de la care primeam sfaturi diferite.
• Au fost costuri foarte mari. În fiecare zi pierdeam jumătate de zi pentru a merge la recuperare.
• Am început să vorbesc cu kinetoterapeuții să înțeleg de ce nu se oferă servicii mai bune. Am înțeles că nu e o problemă care se poate rezolva simplu. Fizioterapia nu s-a schimbat deloc în ultimii 50 de ani. Cabinetele arată mai bine, dar procesele sunt aceleași.
• Am început să discutăm cu asiguratori din Europa. Populația îmbătrânește foarte repede și bolile apar din ce în ce mai devreme. Pe viitor nu vor mai fi doctori care să adrese toate probleme care vor apărea.
• Guvernul mută focusul de la a deconta fiecare ședință de fizioterapie la a deconta serviciul.
• Noi nu știam mai nimic despre ortopedie, veneam din zona de IT. Ne-am dus către cel mai mare spital pe acest segment, din Berlin.
• Am obținut un milion de euro finanțări. Produsul nostru este un set de senzori simplu de folosit. Se pun pe genunchi. Pacientul imediat ce-i folosește își poate vedea membrul afectat în trei dimensiuni. Dacă faci exercițiul corect îți numără, dacă îl faci greșit îți spune ce greșești. Avem sute de exerciții și putem acoperi toate tipurile de recuperări.
• Ne-a fost foarte greu să convingem medicii. Acum avem mulți doctori din zona de ortopedie care colaborează cu noi.
• Pacientul primește senzorii și avem o echipă de kinetoterapeuți care îi personalizează exercițiile și îl asistă pe perioada recuperării. Avem peste 400 de pacienți recuperați complet.
• Ce facem este incredibil de dificil. Toată lumea vrea să inoveze, dar când există riscuri și cineva trebuie să își asume responsabilitatea rămân foarte puțini.
• Am fost prin majoritatea acceleratoarelor din Europa. Acum suntem într-un accelerator înființat de Comisia Europeană.

Agendă eveniment – SPEAKERI CONFIRMAȚI

15.00 – 15.40

• Andrei BACIU, secretar de stat, Ministerul Sănătății
• Adela COJAN, președinte CNAS: Stadiul refacerii SIUI și perspectivele funcționării corecte a sistemului
• Octavian OPREA, Vice-președinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României: Locul medicinei și sistemului de sănătate în strategia de digitalizare

Moderator conferință: Conf.dr. Bogdan TIMAR, decan al Facultății de Medicină din cadrul UMF ”Victor Babeș” Timișoara

15.40 – 16.10

• Ioana BIANCHI, external affairs Director, ARPIM: Industria inovatoare de medicamente și digitalizarea sistemului de sănătate
• Gabriel DINA, Corporate affairs manager, Pfizer România: Rolul telemedicinei și digitalizării în creșterea rezilienței sistemului de sănătate
• Dr. Ion Gheorghe PETROVAI, Director de proiect și co-fondator FreshBlood – EITHealth RIS Hub: Susținere a inovației în sănătate – oportunități românești și europene

16.10 – 16.50

• Dezvoltatori aplicații telemedicină: Cum facem ca digitalizarea sănătății, telemedicina și implementarea noilor tehnologii să nu se transforme într-o improvizație / exemple de succes

Doctor Dan MITREA, fondator, clinica Neuroaxis

Doctor Ovidiu PALEA, director general, Centrul Medical Provita

Alex TIMIȘ, Business Partner, MedTech, Gemini Solutions: COVID 19 și nevoia integrării tehnologiilor în sănătate

Camil MOLDOVEANU, CEO si fondator Reflex.Help

16.50 – 17.00

• Radu GĂNESCU, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC)

17.00 – 17.10

• • Q&A de final și concluzii

O echipă de 12 speakeri – din zona de decizie politico-administrativă (guvern și instituțiile ce au competențe), din zona experților cu soluții de tenologie și juridice, din zona mediului privat- medicină și pharma – vor explica diferite perspective și vor trasa o serie de concluzii.

PARTENERI: ARPIM; Pfizer; FreshBlood HealthTech.

Parteneri media: avocatnet.ro, Sanatatea.TV, Ro Health Review

Partener tehnologie: Edu Apps

Argument:

Criza Covid a constrâns spitalele și instituțiile care administrează Sănătatea la adoptarea lucrului de la distanță în privința relației medic-pacient.

Există 2 pericole:

1) odată trecută criza, lucrurile să lunece înapoi, la situația de dinaintea pandemiei, și să se rateze, astfel, experiențele excepționale dobândite în acest moment excepțional.

2) relația digitală și implementarea noilor tehnologii să continue, însă pe o linie a improvizației, fără a se crea o infrastructură de bază care să ajute la propagarea ireversibilă a digitalizării relației dintre medic și pacient.

Ce-i de făcut pentru a continua și, mai ales, ce-i de făcut pentru a merge în direcția corectă și ireversibilă?

Cursdeguvernare.ro aduce pe masa discuțiilor acest subiect fierbinte, înainte ca el să se răcească și să devină (încă) o posibilitate amânată de dezvoltare.

Participanții care vor urmări dezbaterea online au posibilitatea să adreseze întrebări atât în avans, cât și în timp real, ca reacție la prezentările speakerilor. Moderatorii vor adresa speakerilor întrebările venite din public. Răspunsurile vor fi furnizate atât în direct (în limita timpului disponibil) cât și ulterior, online.

Speakerii: 

Andrei BACIU, secretar de stat, Ministerul Sănătății

Expert în politici de sănătate publică, medic specialist în chirurgie cardiovasculară din anul 2017. Coordonator al Campaniei Naționale “Drepturile Pacienților” (2015). Absolvent universitate și master de Medicină Generală la UMF „Carol Davila”; ulterior – cursuri postuniversitare în România și Marea Britanie. În perioada 2013- 2018, fondator si președinte al Asociației Româno-Franceze de Chirurgie Cardiacă Pediatrică. 

 

 

Adela COJAN, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Director executiv timp de 7 ani – clinică privată, Sibiu. Anterior, Președinte/Director General la Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu (timp de 6 ani). De 25 de ani, medic specialist în sănătate publică și management sanitar. Din 2003, conferențiar universitar la Facultatea de Medicină Victor Papilian din Sibiu. Lector asociat la Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar (2007 – 2010. Contracte de cercetare în cadrul a cinci proiecte cu finanțare externă.

 

 

Octavian OPREA, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR)

Numit în echipa de conducere a ADR februarie 2020. Anterior, consultant IBM pentru 2 ani. A deținut și poziții de consultant și manager la alte companii private. Absolvent academia de studii economice în 2013, Master în Management (ASE, 2016). 

 

 

 

Ioana BIANCHI, external affairs Director, ARPIM

Este responsabilă de relațiile cu autoritățile și cu asociațiile de pacienți și cele profesionale. Anterior, timp de 6 ani, a ocupat poziții de management în cadrul grupului Novartis. 

A mai fost consilier personal al Președintelui CNAS (2011-2012) și consilier personal al Ministrului Sănătății (2012). A absolvit UMF “Carol Davila” și s-a specializat apoi pe “Sănătate Publică și management sanitar”. Deține un master la Universitatea de Medicina din Nantes, Franța.

 

 

Gabriel DINA, Corporate affairs manager, Pfizer România

Este responsabil, prioritar, de contribuția la dezvoltarea unui mediu care să asigure accesul optim la servicii medicale și la inovații în domeniul farmaceutic. Are 25 de ani de experiență în industria pharma, în România și în alte țări. Deține un Master la Universitatea de Medicină din Timișoara și are experiență practică în terapie intensivă și anesteziologie la Spitalul Județean Timiș și Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara. 

 

 

 

Dr. Ion Gheorghe PETROVAI, Director de proiect și co-fondator FreshBlood – EITHealth RIS Hub

Este medic, marketer, trainer si lider de comunitate. Este director de proiect si co-fondator FreshBlood – EITHealth RIS Hub pentru România unde sprijină inovația în sănătate prin oameni, proiecte și parteneriate.

 

 

Moderator conferință: Conf.dr. Bogdan TIMAR, decan al Facultății de Medicină din cadrul UMF ”Victor Babeș” Timișoara

Este medic la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, specializat în diabet, boli metabolice și medicină internă. Implicat activ în dezvoltarea de programe de educație în domeniul medical, promotorul și coordonatorul programului Diabetes Science School, un program educațional medical de anvergură națională.

 

 

Doctor Dan MITREA, fondator, clinica Neuroaxis

Este medic specialist neurolog; a absolvit UMF “Carol Davila” în 2011 și, ulterior, și-a completat educația și formarea la Spitalul Colentina – secția de Neurologie și Spitalul Pierre Wertheimer din Lyon. Este Membru al Societății Internaționale de Parkinson și de Mișcare, al Societății Române de Neurofiziologie Electrodiagnostica și al Societății Române de Neurologie.

 

 

 

Doctor Ovidiu PALEA, director general, Centrul Medical Provita

Este medic primar anestezie și terapie intensivă. A primit premiul „Innovation in Health &medical Therapies” decernat în cadrul celei de a 2- a ediție a Innovation in Health Awards. Între specializările urmate se găsesc: specializare în anestezie și Fellowship Terapia Intensivă la George Washington University Hospital, cercetare – la aceeași instituție, Specializare Terapia Durerii la Washington Hospital Center. 

 

 

Alex TIMIȘ, Business Partner, MedTech, Gemini Solutions: COVID 19 și nevoia integrării tehnologiilor în sănătate

S-a alăturat echipei Gemini Solutions în anul 2019, pentru a dezvolta soluții și produse în zona de sănătate. Anterior, a activat în zona de Public Affairs în diferite sectoare precum IT, pharma, automotive. Absolvent de comunicare și al unui master în relații internaționale.

 

 

 

Camil MOLDOVEANU CEO & Co-fondator | re.flex – recovery made simple.

Este campion mondial și european la jiu jitsu. Cu peste 15 ani de experiență în outsourcing IT, a dezvoltat un asistent inteligent pentru kinetoterapie, bazat pe senzori de mișcare și inteligență artificială, înlocuind experiență pacientului din clinică. Sistemul asistă pacientul pe toată perioada protocolului de recuperare, realizat eficient și facil, de acasă, dar monitorizat de către doctorul ortoped și un kinetoterapeut virtual. 

 

 

Radu GĂNESCU, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)  

Este, de asemenea, un pacient și președinte al Asociației Persoanelor cu Talasemie Majoră din România și un activist puternic în apărarea drepturilor pacienților cu boli cronice. În 2016, Radu Gănescu a fost ales trezorier al European Pacient Forum iar începând cu anul 2018 a fost ales vicepreședinte.

 

 

Evenimentul este un follow-up al videoconferinței  din 2 iunie:  #LecțiaCovid/ Resetarea sistemului de sănătate (click aici pentru a vedea evenimentul) — unde au fost prezentate idei valoroase pe subiectul inovației în sănătate, dezbaterea trebuie să aibă loc acum, extrem de rapid, pentru ca trendul favorabil acestor inovații să nu fie pierdut și să fie valorificat la maximum, în beneficiul întregii societăți.