Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, în cadrul Aspen – GMF Bucharest Forum, că extinderea Alianței Nord-Atlantice NATO este rezultatul deciziilor democratice şi nu este un gest împotriva Rusiei. Oficialul NATO a vorbit și despre creşterea prezenţei militare după începutul războiului din Ucraina, respectiv dublarea grupurilor de luptă aliate de la două la patru, unul dintre ele fiind în România.
„Extinderea NATO este rezultatul deciziilor democratice luate de ţările democratice. Nu este împotriva Rusiei, ci are loc când naţiuni libere şi independente cred că sunt mai în siguranţă alături de altele. Iar războiul Rusiei a sugerat că dacă un stat devine aliat NATO, aceasta este o provocare”, a punctat Jens Stoltenberg.
„Eu vin din Norvegia, o ţară care are graniţă cu Rusia. La începuturile NATO, Norvegia era singura ţară aliată care avea graniţă cu Rusia. Înainte de asta, în 1949, Rusia transmisese că este pur şi simplu de neacceptat ca Norvegia să devină membră NATO, că asta ar fi fost o provocare. Nu a fost o provocare, a fost vorba de voinţa liberă şi democratică a norvegienilor de a face parte din NATO. Şi mă bucur că membrii fondatori de la Washington, Paris, Londra şi ceilalţi au fost de acord”, a amintit oficialul NATO.
NATO este o alianță defensivă
Secretarul general al NATO a spus că „la fel s-a întâmplat când Lituania şi Letonia au devenit membre, când România a devenit membră NATO”.
„Nu a obligat-o NATO pe România să devină parte a Alianţei. România a vrut asta, în contextul unor alegeri libere şi independente. A avut un guvern ales democratic care a vrut să facă parte din NATO. Respect voinţa României de a face parte din NATO, iar preşedintele Putin nu poate să nege naţiunilor suverane dreptul de a lua propriile decizii suverane”, a spus Jens Stoltenberg.
Potrivit acestuia, statele care au aderat la Alianța Nord-Atlantică nu sunt o ameninţare pentru Rusia, însă Vladimir Putin nu înțelege acest acest.
„El (Vladimir Putin – președintele Rusiei) nu înţelege ce pot face naţiunile libere şi independente şi cred că se teme de democraţie şi libertate. Aceasta este marea sa provocare şi motivul pentru care a invadat Ucraina”, a menționat Stoltenberg.
În cadrul intervenţiei sale, înaltul oficial a subliniat că „NATO este o alianţă defensivă”.
„Ucraina nu a fost niciodată o ameninţare pentru Rusia, iar Rusia a fost o ameninţare pentru Ucraina. (Rusia – n.r.) a anexat Crimeea în 2014 şi şi-au folosit forţele pentru a controla partea de est a Donbasului – care se află în graniţele Ucrainei”, a arătat Jens Stoltenberg.
NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat
„Miniştrii Afacerilor Externe din ţările NATO se reunesc în Bucureşti, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei are loc la graniţa cu România şi subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Este un moment critic pentru securitatea noastră şi transmitem un mesaj important: NATO este aici, NATO este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat„, a afirmat Stoltenberg, citat de Agerpres.
El a vorbit despre creşterea prezenţei militare după începutul războiului din Ucraina.
„NATO şi aliaţii nu fac parte din conflictul din Ucraina, dar punem la dispoziţie, într-o manieră fără precedent, sprijin Ucrainei, deoarece Ucraina este o naţiune care are dreptul de a se apăra, drept înscris în Carta ONU”, a transmis Jens Stoltenberg.
Potrivit secretarului general al NATO, „războiul de agresiune al preşedintelui Putin este un eşec”.
„Iar el răspunde cu mai multe acte brutale – vedem valuri de atacuri cu rachete lansate în mod intenţionat asupra civililor şi infrastructurii civile, care lovesc case, spitale şi reţele de electricitate”, a completat Stoltenberg.
Oficialul NATO a adăugat că sunt momente complicate pentru toată lumea, dar pentru Ucraina este „groaznic” ceea ce se întâmplă.
„Cu toţii plătim preţul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar preţul nostru este în bani, în timp ce ucrainenii plătesc cu sânge. Dacă îl lăsăm pe Putin să câştige, cu toţii vom plăti un preţ mult mai mare, în anii ce vor veni”, a mai spus Jens Stoltenberg.
România are un rol important
„România a jucat şi joacă un rol important în eforturile noastre de a sprijini Ucraina, având cea mai mare graniţă cu această ţară. Aţi avut un rol esenţial în asigurarea sprijinului pentru Ucraina, dar aţi ajutat şi celelalte ţări aliate şi partenere să sprijine Ucraina”, a spus oficialul NATO.
El apreciat faptul că România găzduieşte foarte mulţi refugiaţi ucraineni.
„Este o demonstraţie a sprijinului României pentru Ucraina. Sunt absolut convins că la întâlnirea miniştrilor de Externe de astăzi şi mâine mesajul va fi că trebuie să continuăm şi să intensificăm sprijinul nostru nu în ultimul rând când vine vorba despre prezenţa sistemelor de apărare aeriană, pentru ca Ucraina să se apere de atacurile cu care se confruntă acum”, a punctat Jens Stoltenberg.
„Anul trecut aveam informaţii că Rusia vrea să atace Ucraina”
Oficialul NATO a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică nu a fost luată prin surprindere atunci când a început invazia Rusiei în Ucraina, deoarece existau informaţii în acest sens.
„Atunci când s-a produs invazia, NATO nu a fost luată prin surprindere. De fapt, noi ne pregăteam şi eram pregătiţi să ne confruntăm cu situaţii de acest gen încă de când am început marea adaptare a NATO din 2014. Războiul a început anul acesta, în luna februarie, dar pentru noi războiul a început în primăvara lui 2014 şi de atunci NATO a trecut printr-o foarte mare adaptare a aliaţilor noştri, cea mai mare de la Războiul Rece încoace, cu mai multe cheltuieli pe partea de apărare, inclusiv România a alocat 2% din PIB pentru apărare şi am avut informaţii cu multe luni înainte, încă din toamna anului 2021”, a declarat Stoltenberg.
(Citiți și: „Forbes: Rusia a cheltuit 82 mld. dolari în războiul cu Ucraina”)
Secretarul general a subliniat că NATO s-a pregătit începând cu 2014 pentru această situaţie.
„Am început să acţionăm cu câteva săptămâni înainte de invazie, iar după invazie mulţi dintre aliaţi, în frunte cu Franţa, şi-au sporit prezenţa în această regiune. Acest lucru a fost susţinut de forţe navale puternice în Marea Neagră, în Marea Baltică şi în Marea Mediterană şi de asemenea o prezenţă intensificată a forţelor aeriene şi suntem pregătiţi să oferim mai mult sprijin dacă este nevoie”, a declarat Stoltenberg, care a punctat că Marea Neagră are o importanţă strategică mare pentru Alianţa Nord-Atlantică.
