Cererea procurorului șef al Curții Penale Internaţionale (CPI) de aprobarea mandatelor de arestare pentru premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul israelian al Apărăii, Yoav Gallant, precum şi pentru principalii trei lideri ai Hamas, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, va fi judecată de un complet format din trei judecători prezidat de judecătoarea din România Iulia Motoc.
CV-ul Iuliei Motoc
Iulia Motoc a fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, expert în drept internațional și profesor universitar în cadrul Universității București. În urma mandatului său de 10 ani, încheiat în iulie 2023, cauzele României au scăzut de la 12000 la 4000. Prioritățile sale, așa cum au fost asumate, au fost legate de protecția persoanelor vulnerabile, respectiv violența împotriva femeilor, hărțuirea sexuală, violența împotriva copiilor, cazurile persoanelor cu dizabilități. În calitate de judecător CEDO a participat la soluționarea a 2500 de cauze, dintre care mai mult de 1500 au fost cauze de drept penal, prezidând peste 700 dintre ele.
Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, a fost judecător la Curtea Constituțională a României, pentru o perioadă de trei ani, între 2010 și 2013.
Iulia Motoc a fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo și a prezidat o serie de organisme internaționale de experți, fiind vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului. În august 2021, ea a fost aleasă ca membru al Institutului de Drept Internațional. În octombrie 2013 a fost aleasă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe data de 18 decembrie 2013 a depus jurământul și a fost oficial desemnată judecător.
Totodată, potrivit sursei citate, în 2024 Iulia Motoc va fi primul profesor român invitat în ultimii 50 de ani să predea în cadrul Academiei de Drept Internațional de la Haga.
Între 2007 și 2013, Iulia Motoc a fost membră a prestigiosului Comitet al Drepturilor Omului ONU, având în 2012-2013 funcția de vicepreședinte al acestui organism cvasi-judiciar, creat de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și primul său Protocol facultativ.
Între 2001 și 2004 a fost raportor special al Comisiei Drepturilor Omului a ONU, fiind primul reprezentant special ONU care a raportat Curții Penale Internaționale crime de război și crime împotriva umanității.
Începând cu 1996, Iulia Motoc a fost aleasa membru a Subcomisiei pentru Promovarea si Protecția Drepturilor Omului, organism al ONU de codificare a drepturilor omului; în perioada 2000-2001 a fost Președinte al acestui organism ONU.
Totodată, Iulia Motoc are o experiență de 28 de ani ca profesor universitar în țară și în străinătate predând de-a lungul timpului la universități prestigioase precum Yale University, New York University, Sorbona, Institutul European de la Florența, etc. și este autoarea a peste 80 de aticole, studii și cărți în domeniul dreptului internațional, drepturilor omului și dreptului european.
Mandatele de arestare solicitate de Karim Khan
CPI a solicitat luni mandate de arestare pentru liderul Hamas Yahya Sinwar și premierul israelian Benjamin Netanyahu (foto cu cei doi). Ei sunt acuzați de crime de război și de crime împotriva umanității, dincauza atacurilor din 7 octombrie asupra Israelului, respectiv a războiului ce a urmat în Gaza, a declarat luni, într-un interviu exclusiv pentru CNN, procurorul-șef al Curții, Karim Khan.
Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale CPI. Cu toate acestea, CPI spune că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, după ce liderii palestinieni au acceptat în mod oficial principiile fondatoare ale Curții, în 2015.
CPI solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării – Yoav Gallant – precum și pentru alți doi lideri de top ai Hamas – Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem, și Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.
Este pentru prima dată când CPI liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite, arată CNN. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania președintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul purtat de Moscova în Ucraina.
Un grup de judecători ai CPI va analiza cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.
Khan a declarat că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”. „Lumea a fost șocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibbutzim din Israel”, a declarat Khan într-un interviu în exclusivitate cu Christiane Amanpour, de la CNN, adăugând că „oamenii au suferit enorm”.
Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și a lui Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, țintirea deliberată a civililor în timpul conflictului”, a mai explicat procurorul șef al CPI.
Reuters, despre ce urmează să se întâmple după solicitarea mandatelor de arestarea
Cererea procurorului Karim Khan a ajuns în camera preliminară, compusă din trei magistraţi: judecătorul -preşedinte Iulia Motoc din România, judecătoarea mexicană Maria del Socorro Flores Liera şi judecătoarea Reine Alapini-Gansou din Benin.
Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă dacă vor emite mandate de arestare. În cazurile anterioare, judecătorilor le-a luat de la puţin peste o lună până la câteva luni.
În cazul în care judecătorii sunt de acord că există „motive rezonabile” pentru a crede că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii, vor emite un mandat de arestare.
Mandatul trebuie să menţioneze numele persoanei, crimele specifice pentru care se solicită arestarea şi o declarare a faptelor care se presupune că ar constitui aceste crime.
Judecătorii pot modifica cererile de mandat de arestare şi pot acorda mandatul doar pentru anumite părţi din ceea ce solicită procurorul. Acuzaţiile pot fi, de asemenea, modificate şi actualizate ulterior.
Liderii israelieni şi ai Hamas au respins acuzaţiile de comitere a crimelor de război, iar reprezentanţii ambelor părţi au criticat decizia lui Khan.
Vor fi arestați cei vizați de CPI?
Statutul fondator al CPI de la Roma, combinat cu jurisprudenţa din cazurile anterioare care au implicat mandate de arestare împotriva şefilor de stat în funcţie, obligă toate cele 124 de state semnatare ale CPI să aresteze şi să predea orice persoană care face obiectul unui mandat de arestare al CPI dacă aceasta pune piciorul pe teritoriul lor.
Cu toate acestea, instanţa nu dispune de mijloace pentru a pune în aplicare o arestare.
Sancţiunea pentru nearestarea unei persoane este un referat la adunarea statelor membre ale CPI şi, în cele din urmă, sesizarea Consiliului de Securitate al ONU. explică reuters, citată de News.ro.
Pot fi suspendate ancheta și mandatele CPI?
Regulile Curţii permit Consiliului de Securitate al ONU să adopte o rezoluţie care să întrerupă sau să amâne o anchetă sau o urmărire penală pentru un an, cu posibilitatea de a reînnoi decizia pe termen nelimitat.
În cazurile anterioare în care un stat şi-a ignorat obligaţia de a aresta o persoană care face obiectul unui mandat de arestare emis de CPI, acesta a primit cel mult o sancţiune procedurală.
Israelul sau autorităţile palestiniene ar putea, de asemenea, să solicite în mod oficial Biroului procurorului să amâne cazul, deoarece ele însele investighează sau urmăresc penal aceleaşi persoane pentru practic aceleaşi presupuse fapte penale. Procurorul ar trebui în acest caz să întrerupă cazul şi să verifice dacă statul care a solicitat amânarea desfăşoară într-adevăr o anchetă reală. În cazul în care procurorul consideră că investigaţiile naţionale nu sunt suficiente, acesta poate solicita judecătorilor redeschiderea anchetei.
Mai pot călători în străinătate cei vizați?
Da, ei pot călători. Nici solicitarea unui mandat de arestare, nici emiterea unui mandat de arestare de la CPI nu îngrădeşte libertatea de a călători a unei persoane. Cu toate acestea, odată ce a fost emis un mandat de arestare, aceştia riscă să fie arestaţi dacă ajung într-un stat semnatar al CPI, ceea ce le poate influenţa luarea deciziilor.
Nu există nicio restricţie care să împiedice liderii politici, legiuitorii sau diplomaţii să se întâlnească cu persoane pe numele cărora există un mandat de arestare al CPI. Din punct de vedere politic, însă, optica acestei situaţii poate fi un dezavantaj.
Va exista un efect și asupra altor cazuri?
Nu în mod direct, dar poate indirect.
Cererea CPI este o chestiune separată de procesele în care, de exemplu, se cere un embargo asupra armelor livrate Israelului sau de demersurile Africii de Sud la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de a cere oprirea ofensivei israeliene asupra Rafah.
În cazul în care judecătorii decid că există motive rezonabile pentru a crede că Netanyahu şi ministrul apărării Yoav Gallant comit crime de război şi crime împotriva umanităţii în Gaza, acest lucru ar putea consolida demersurile juridice care cer un embargo asupra armelor în alte părţi, deoarece numeroase state au prevederi care interzic vânzarea de arme către state care le-ar putea folosi în moduri ce încalcă dreptul umanitar internaţional.
****
