Curtea penală internațională (CPI) de la Haga a emis vineri mandate de arestare pentru Vladimir Putin și comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Alekseyevna Lvova-Belova, pentru „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni, anunță The Guardian.
Judecătorii Camerei Preliminare au apreciat că există „motive rezonabile pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”.
Judecătorii au luat în considerare emiterea de mandate secrete, dar au decis că un anunț public ar putea „contribui la prevenirea comiterii ulterioare a infracțiunilor”.
Procurorul ICC Karim Khan a început investigațiile privind crimele de război în Ucraina în urmă cu un an.
Moscova nu recunoaște jurisdicția CPI
„Deciziile instanței penale internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, pe canalul său Telegram. „Rusia nu este parte și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”.
Putin ar putea fi arestat dacă ajunge în 123 de țări
CPI, înfiinţată în 2002 cu scopul de a judeca crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul ofensivei ruse.
Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre CPI, însă Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi cooperează de atunci cu procurorul CPI.
Mandatul de arestare emis de CPI poate fi pus în executare în statele membre CPI.
123 de țări sunt state părți la Tratatul de la Roma prin care s-a înființat Curtea Penală Internațională. Dintre acestea, 33 sunt state africane, 19 sunt state din Asia-Pacific, 43 sunt din Europa, 28 sunt din statele din America Latină și Caraibe.
SUA au fost membre ale CPI dar au renunțat la acest statut
Mesaj de la Kiev: ”E doar începutul”
Andrei Yermak, șeful de cabinet al președintelui Ucrainei, a salutat decizia pe rețelele de socializare, adăugând: „Este doar începutul”.
Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a catalogat decizia drept „istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional”.
Programul de adopție forțată a fost prezentat la televizor
Conducerea Rusiei nu a ascuns niciodată faptul că a luat copii ucraineni în Rusia pentru a-i plasa în tabere sau spre adopție de către familiile ruse.
Pe 16 februarie anul acesta, Lvova-Belova a apărut la televiziunea rusă spunându-i lui Putin despre program și dezvăluind că ea însăși a „adoptat” un copil de 15 ani din Mariupol, orașul din sud-estul Ucrainei care a fost devastat și ocupat de forțele ruse.
„Acum știu ce înseamnă să fii mamă a unui copil din Donbas. Este greu, dar cu siguranță ne iubim. Cred că ne putem descurca cu orice”, i-a spus Lvova-Belova lui Putin la o întâlnire la reședința sa, Novo-Ogaryovo, de lângă Moscova.
Conversația televizată ar fi putut fi un factor în decizia lui Khan de a emite primele sale cereri de mandate de arestare pentru Putin și Lvova-Belova.
”Putin a devenit un bărbat căutat”
Balkees Jarrah, director al Human Rights Watch, a declarat: „Prin aceste mandate de arestare, CPI l-a făcut pe Putin un bărbat căutat și a făcut primul pas pentru a pune capăt impunității care i-a încurajat prea mult timp pe autorii războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
„Mandatele transmit un mesaj clar că a ordona sau tolera crime grave împotriva civililor te poate duce la o celulă de închisoare în Haga. Mandatele instanței sunt un semnal de alarmă pentru ceilalți care comit abuzuri, sau îi acoperă: ar putea veni ziua lor în instanță, indiferent de rang sau poziție.”
Wayne Jordash, avocat pentru drepturile omului și director al Global Rights Compliance, a fost de acord că mandatele pentru Putin și Lvova-Belova ar fi probabil primele dintre multe.
„Vor veni mai multe în următoarele câteva luni. Acesta trebuie să fie un fel de lovitură de avertizare …”, a spus Jordash.
***
