luni

4 martie, 2024

deschiderea unei firme în italia

3 ianuarie, 2023

Italia este țara din zona euro cea mai susceptibilă la o criză a datoriilor, în contextul în care Banca Centrală Europeană (BCE) a crescut semnificativ ratele dobânzilor, dar și pentru că instituția a oprit ”tiparnița de bani” și va cumpăra mai puține obligațiuni italiene în următoarele luni, avertizează economiștii, potrivit Financial Times.

Nouă din 10 economiști care au răspuns unui sondaj Financial Times au identificat Italia drept țara din zona euro „cel mai expusă riscului unei vânzări necorelate pe piețele sale de obligațiuni de stat”.

Guvernul de coaliție de dreapta al Italiei, care a preluat puterea în octombrie sub premierul Giorgia Meloni, încearcă să urmeze o cale a consolidării fiscale, pentru a-i liniști pe investitori și a preveni o criză similară celei trăite recent de Marea Britanie. Executivul de la Roma a bugetat o scădere a deficitului fiscal al țării de la 5,6% din PIB în 2022 la 4,5% în 2023 și 3% în 2024.

Guvernul italian nu le-a dat investitorilor motive de îngrijorare. Încă


Dar datoria publică italiană rămâne una dintre cele mai mari din Europa, de puțin peste 145% din produsul intern brut. Marco Valli, economist-șef la banca italiană UniCredit, a declarat că „nevoile mai mari de refinanțare a datoriilor” țării și situația politică „potențial dificilă” au făcut-o cel mai vulnerabilă la o potențială criză.

Costurile de împrumut ale Italiei au crescut brusc de când BCE a început să crească dobânzile-cheie din zona euro, vara trecută. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a urcat la peste 4,6% săptămâna trecută, de aproape patru ori mai mult decât acum un an și cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul echivalent al obligațiunilor germane.

Meloni și-a exprimat consternarea față de disponibilitatea BCE de a continua creșterea ratelor dobânzilor, în ciuda riscurilor la adresa creșterii economice și a stabilității financiare. „Ar fi util dacă BCE ar comunica mai eficient, altfel riscă să genereze nu panică, ci fluctuații pe piață care anulează eforturile pe care le fac guvernele”, a spus ea la o conferință de presă de săptămâna trecută.

Noul guvern italian „le-a dat investitorilor puține motive de îngrijorare pentru moment”, a declarat Veronika Roharova, șefa departamentului economic la banca elvețiană credit Suisse. „Dar îngrijorările ar putea reapărea pe măsură ce creșterea încetinește, ratele dobânzilor cresc și emisiunile (de obligațiuni, n.r.) vor crește din nou”, a adăugat ea.

BCE supraestimează riscurile inflației și subestimează perspectiva recesiunii


Analiştii cred însă că BCE supraestimează riscurile la adresa inflaţiei – şi subestimează perspectiva unei recesiuni. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat în weekend că jumătate din UE va fi lovită de recesiune anul acesta. Patru cincimi din cei 37 de economiști chestionați de FT în decembrie au estimat că BCE va înceta creșterea ratelor dobânzilor în primele șase luni ale anului 2023 și două treimi au prezis că va începe să le reducă anul următor, ca răspuns la încetinirea activității economice.

Băncile centrale din întreaga lume au majorat drastic dobânzile pentru a combate inflația, care a urcat la maximele ultimelor decenii în multe țări, pe măsură ce prețurile la energie și alimente au crescut în urma invaziei Rusiei în Ucraina și ridicarea restricțiilor post-pandemie a dus la explozia cererii de bunuri și servicii.

BCE a început mai târziu decât multe bănci centrale occidentale majorarea dobânzilor, dar din vara trecută a înăsprit politica într-un ritm fără precedent, ridicându-și rata depozitelor de la minus 0,5% la 2% în doar șase luni.

„BCE a fost prea lentă în a recunoaște că inflația nu este temporară, iar acum a prins viteză”, a declarat Jesper Rangvid, profesor de finanțe la Copenhagen Business School. „Mă tem, totuși, că BCE nu va apuca să înăsprească suficient politica monetare a zonei euro din cauza problemelor pe care le-ar provoca acest lucru în Italia”.

BCE urmează să înceapă să își reducă portofoliul de obligațiuni de 5 trilioane de euro cu 15 miliarde de euro pe lună începând cu luna martie, înlocuind doar parțial obligațiunile ajunse la scadență, punând și mai multă presiune asupra costurilor împrumuturilor italiene.

Ludovic Subran, economist-șef la asigurătorul german Allianz, a declarat că zona euro riscă să repete prăbușirea pieței de obligațiuni din 2012 a blocului „deoarece capacitățile fiscale sunt diferite de la o țară la alta, fără intervenția BCE”.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

(Textul de mai jos e preluarea integrală a editorialului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: