vineri

20 mai, 2022

Economist BM: Războiul din Ucraina maschează o criză a datoriilor care crescuse deja înainte de primul glonț

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 mai, 2022

Când tancurile rusești au invadat în Ucraina, crize ale datoriilor private ”musteau” deja, ascunse vederii, în multe părții ale lumii, pe fondul turbulențelor economice provocate de pandemia de COVID-19.

Acum, războiul împinge și mai multe țări către crize similare, scriu Carmen M. Reinhart, economist șef al Grupului Băncii Mondiale și Leora Klapper, economist principal al echipei de cercetare din sectorul financiar și privat a Grupului, într-o opinie preluată de MarketWatch.

Revenirea economică a fost inegală, avertizează ele. Conform unei analize bazate pe cea mai recentă Perspectivă economică mondială a Fondului Monetar Internațional, venitul pe cap de locuitor a atins un nou maxim în 37% dintre economiile avansate, în 2021. Ponderea este de doar 27% în țările cu venituri medii și sub 21% în țările cu venituri mici.

Moratoriile au ”ascuns” problemele sub preș


La începutul pandemiei, multe țări au introdus moratorii, pentru a oferi gospodăriilor și întreprinderilor posibilitate de a-și amâna ratele la bancă, într-un moment în care multe sectoare s-au confruntat cu o scădere bruscă a veniturilor, care ar fi făcut imposibilă îndeplinirea acestor obligații.

Aceste moratorii au fost însoțite de diferite reglementări care au permis băncilor să nu reclasifice aceste împrumuturi și implicit să nu constituie provizioane suplimentare, așa încât să aibă suficient capital pentru a credita economia.

Deși aceste moratorii au oferit sprijin temporar debitorilor, ele s-ar putea dovedi periculoase, avertizează economistele BM. Politicile laxe au îngreunat capacitatea autorităților de supraveghere bancară să detecteze semnalele de avertizare timpurie ale creșterii ratelor creditelor neperformante. Practic aceste potențiale credite neperformante au fost ascunse, cu efecte potențial devastatoare.

”Odată cu expirarea moratoriilor de urgență în multe țări, gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, în special firmele mici și mijlocii, se confruntă cu rambursări de împrumuturi pe care nu și le mai pot permite. Acest lucru amenință să conducă la un val de neperformante, cu implicații de amploare pentru redresarea economică, în special în țările cu venituri mici și medii care se luptă încă să revigoreze creșterea”, avertizează specialistele.

Câteva cifre ”din piață”


Ele avertizează și asupra lipsei de transparență, sectorul financiar, dar și statele ignorând acest risc. Și cu toate că ratele oficiale de neperformanță se mențin stabile, alte cifre din piața spun o poveste diferită.

Datele de la Institutul de Economie Mastercard, care acoperă 165 de țări, arată că eșecurile permanente ale afacerilor (falimente) au înregistrat o creștere de aproape 60% în 2020 față de nivelul de referință prepandemie 2019. Deși situația s-a îmbunătățit în 2021, aproximativ 15% dintre țări, majoritatea cu venituri mici și medii, au înregistrat în continuare creșteri ale eșecurilor permanente în afaceri.

Sondajul Băncii Mondiale ”Pulse Enterprise”, care acoperă 24 de țări cu venituri mici și medii, prezintă o imagine la fel de complicată. După cum arată graficul de mai sus, din ianuarie 2021, 40% dintre companiile chestionate se așteptau să aibă restanțe în termen de șase luni. Peste 70% dintre firmele din Nepal și Filipine și peste 60% dintre firmele din Turcia și Africa de Sud se așteptau să ajungă în această situație.

Specialistele BM se așteaptă ca expirarea moratoriilor să ducă la o creștere a ratei creditelor neperformante.

”Iar dacă trecutul oferă orice indicii, creșterea creditelor neperformante va duce la mai puține împrumuturi noi, deoarece instituțiile financiare vor încerca să evite depășirea limitelor cerințelor de capital și vor deveni mai adverse față de risc”, susțin Carmen M. Reinhart și Leora Klapper, adăugând că o contracție a creditării ar putea afecta revenirea economiei.

Mai dramatic ar fi dacă rata mare de neperformanță ar solicita o intervenție a statului, caz în care problema de solvabilitate ar fi doar mutată din privat la public, unde guvernele se confruntă deja cu poveri însemnate ale datoriilor.

Cum poate fi împiedicat un nou dezastru economic

Cele două economiste recomandă în primul rând creșterea transparenței așa încât eventualele criză să poată fi identificate repede.

De asemenea, țările ar trebui să stabilească sau să îmbunătățească mecanisme legale de insolvență, inclusiv opțiuni hibride extrajudiciare care implică acorduri de conciliere și mediere.

”Asemenea sisteme – de care lipsesc în prezent multe economii de piețe emergente și în curs de dezvoltare – pot grăbi rezolvarea problemelor datoriilor și pot limita daunele aduse sectorului financiar”, susțin ele.

În cele din urmă, autoritățile de reglementare și creditorii trebuie să se asigure că gospodăriile și întreprinderile își păstrează accesul la credit.

”Un mediu economic excepțional de incert, împreună cu o lipsă de transparență cu privire la situația financiară a debitorilor, a crescut riscurile și a redus eficacitatea metodelor tradiționale de măsurare a riscului de credit. Creditorii trebuie să exploreze abordări noi, bazate pe tehnologie, pentru gestionarea riscurilor și furnizarea de împrumuturi”, conchid Carmen M. Reinhart și Leora Klapper.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: