Italia şi China vor semna în această săptămână un memorandum privind cooperarea sub egida programului chinez de expansiune economică Belt and Road Initiative (BRI, sau „Drumul Mătăsii”).
Premierul italian Giuseppe Conte s-a grăbit să spună, miercuri, că prevederile memorandumului nu ar implica nici un risc pentru interesul naţional şi ar fi în conformitate cu strategia UE privind China.
„Conţinutul memorandumului, care a fost negociat de luni de zile cu China, cu implicarea administraţiilor interesate, nu include nici un risc pentru interesul nostru naţional şi este pe deplin în conformitate cu strategia UE”, a declarat Giuseppe Conte, citat de ANSA.
Dimpotrivă, însă, ofensiva economică chineză în Europa nu este văzută cu ochi buni de Comisia Europeană şi mai ales de Germania care o întâmpină, mai nou, cu totul diferit în comparaţie cu Italia.
(Citiţi şi: Reuters: Germania va crea un fond pentru a evita preluarea companiilor de către investitori chinezi)
Preşedintele chinez Xi Jinping va vizita Italia între 22 şi 24 martie, ocazie cu care va fi semnat şi memorandumul de înţelegere dintre cele două ţări de cooperare privind BRI.
„Drumul Mătăsii”
Programul guvernamental chinez Belt and Road Initiative (BRI) este supranumit şi „Drumul Mătăsii”, pentru că urmăreşte să realizeze o infrastructură de transport modernă terestră şi maritimă, care să refacă şi să extindă trasele vechiului drum al mătăsii.
Programul BRI nu se rezumă, însă, doar la beneficiile comerciale ale infrastructurii de tranmsport, ci are şi componente de colaborare în tehnologie, ştiinţă şi cultură, consacrând astfel strategia de expansiune globală a celei de a doua cea mai mare economie a lumii.
Rețeaua comercială ar urma să lege Asia de Orientul Mijlociu, Africa și Europa.
Europa Centrală – cucerită de proiect
Italia se alătură Portugaliei, care este deocamdată singura ţară occidentală din UE care a semnat cu China un memorandum privind Belt and Road Initiative (BRI), ca şi ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE) precum Croaţia, Cehia, Grecia, Malta, Polonia și Ungaria.
China a devenit cel mai mare investitor străin din Europa Centrală și de Est (ECE, inclusiv Rusia), după o creștere a investițiilor sale în 2017 cu 78%, până la 7,7 miliarde de euro și de 96% în 2016, potrivit raportului M&A Emerging Europe 2017/2018 , realizat de CMS în colaborare cu EMIS.
„Clasarea Chinei ca prim investitor în Europa Centrală şi de Est ar putea sugera viitoarele tendinţe în piaţa de M&A”, a declarat Stefan Stoyanov, head of M&A Database, EMIS.
UE se opune cu „strategia reciprocității”
Totodată, Comisia Europeană se opune inițiativei Chinei, pe care nu ezită să o considere „un rival sistemic”.
Este de așteptat ca liderii țărilor UE să susțină, la reuniunea lor de joi, măsuri de reglementare a restricțiilor care ar trebui impuse companiilor chineze privind participarea la proiectele publice din spațiul comunicar și, astfel, la o piață de 2,4 trilioane de euro pe an, potrivit Politico.
Oficiali ai Comisiei Europene au confirmat că Executivul european își dorește ca țările UE să fie de acord cu o strategie a reciprocității, prin care companiilor din țările asiatice să nu li se mai permită accesul la licitațiile publice europene, dacă îngrădesc accesul companiilor europene la propriile licitații publice.
Restricţiile ar putea fi extinse şi la ţările care au reguli protecţioniste privind achiziţiile de companii locale sau formarea de firme mixte.
China este ţinta majoră a strategiei reciprocităţii, dar aceasta ar putea fi aplicată şi altor „pieţe dificile”, precum Rusia, Turcia, India, Indonesia şi chiar Japonia şi Coreea de Sud – noteză Politico.
„Germania este în favoarea comerțului deschis, dar vrem de asemeni să ne apărăm interesele. Iată de ce, împreună cu Franța, vom propune măsuri în acest scop”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, sâmbătă, potrivit sursei citate.
La rândul său, președintele francez Emmanuale Macron este un susținător al „strategiei reciprocității”.
Iritare și la Washington
Italia ar fi prima țară din grupul celor mai dezvoltate șapte țări ale lumii (G7) care devine parteneră a Chinei în programul BRI, ceea ce a iritat Statele Unite, potrivit Financial Times, citat de Reuters.
Participarea Italiei la BRI va „împrumuta legitimitate” proiectului chinez, a spus un purtător de cuvânt al grupului de consilieri de securitate naţională de la Casa Albă.
„Italia este o economie majoră a lumii şi o destinaţie importantă de investiţii, Guvernul italian nu are nevoie să împrumute legitimitate proiectului chinez”, a declarat purtărotul de cuvânt american Garret Marquis.
Statele Unite se află în plină confruntare comercială cu China, dar şi cu cele mai mari companii chineze de telecomunicaţii, Huawei Technologies Cos Ltd și ZTE Corp, pe care le-a acuzat că operează în interesul guvernului chinez, iar echipamentul lor ar putea fi folosit la spionaj în Occident.
