Israelul îngrijorat de navele de război iraniene. Două nave de război iraniene au intrat în Canalul Suez, spre Marea Mediterană. Oficialii iranieni susţin că navele se îndreaptă spre Siria, pentru antrenament, dar Israelul consideră această misiune ca fiind „o provocare”. Este prima oară de la revoluţia islamică din 1979, când nave de răboi iraniene traversează canalul maritim. Vasele iraniene au ajuns în Mediterană marţi după-amiază, potrivit autorităţilor administrative ale Canalului Suez. Întoarcerea se va face în 3 martie, au declarat sursele citate de presa britanică. Iranul susţine că navele nu au echipament militar la bord, nici materiale nucleare sau chimice, după cum a declarat ministrul apărării din Egipt. (BBC News)
Liderul libian Gaddafi refuză să demisioneze. Colonelul Muammar Gaddafi, aflat la conducerea Libiei după o lovitură de stat din 1969, refuză să părăsească puterea, în contextul înteţirii protestelor antiguvernamentale din ţara sa. În primul discurs susţinut după începutul revoltelor de săptămâna trecută, Gaddafi a spus că toată lumea se uita cu respect la Libia, iar protestele actuale sunt „în slujba diavolului”. El a cerut suporterilor săi să iasă pe străzi şi să atace „gândacii” care demonstrează împotriva regimului său. Potrivit organizaţiilor pentru protecţia drepturilor omului, aproape 300 de persoane au fost ucise deja în violenţele din Libia. Gaddafi s-a arătat furios şi sfidător, susţinând că el a adus glorie Libiei şi, pentru că nu are o funcţie oficială din care ar trebui să demisioneze, va rămâne „capul revoluţiei” până la „ultima picătură de sânge vărsată”. Foarte multe ţări europene şi-au trimis deja avioane care să evacuze cetăţenii din Libia. Olanda, Franţa, Italia, Grecia se pregătesc să trimită avioane, iar Austria şi Portugalia au făcut deja acelaşi lucru. Nu toate avioanele au reuşit însă să aterizeze pe aeroportul din Tripoli, autorităţile declarând închis spaţiul aerian. Marea Britanie a trimis un avion, dar şi o navă de luptă de-a lungul coastelor libiene, pentru a repatria britancii care doresc să părăsească Libia. (BBCNews)
Fostul lider rebel Hashim Thaci, la al doilea mandat de premier în Kosovo. Parlamentul din Kosovo l-a reales în funcţie pe Thaci, în ciuda acuzaţiilor Consiliului Europei privind implicarea sa în reţele de crimă organizată şi trafic de organe. Organele ar fi fost luate de la prizonierii ucişi de Armata Kosovară de Eliberare, după războiul contra sârbilor, din 1999, se arăta în raportul Consiliului Europei. Thaci neagă însă toate aceste acuzaţii. Parlamentarii din Priştina l-au ales, miercuri, în funcţia de preşedinte pe Behgjet Pacolli. Acesta este un magnat kosovar, care a câştigat cu o majoritate strânsă a treia rundă de voturi în Parlament, după ce majoritatea membrilor opoziţiei au părăsit sala de şedinţe. (BBC News)
Deutsche Bank, amendată în Marea Britanie. Banca germană este prima companie financiară din Marea Britanie amendată pentru că a acordat împrumuturi iresponsabile. Amenda este în valoare de 840.000 lire sterline şi a fost impusă de Autoritatea Serviciilor Financiare (FSA), urmând a fi plătite şi 1,5 milioane de lire sterline pentru aproape 8.000 de persoane care au luat credite. Banca este vinovată de „practici iresponsabile de împrumut şi tratament incorect al clienţilor în acest domeniu”. Responsabilii băncii au anunţat că vor contacta clienţii şi vor face aranjamenele necesare pentru plata compensaţiilor. Autoritatea Financiară spune că angajaţii băncii nu au verificat dacă unii dintre clienţi vor putea returna împrumuturile ipotecare în cazul în care perioada de împrumut ajunge până la vârsta pensionării lor şi nu au reuşit să ofere ipoteci ieftine pentru clienţii unici garanţi ai contractelor lor de împrumut. De asemenea, angajaţii nu au verificat dacă unii dintre clienţi vor putea trăi în cazul în care ar fi nevoiţi să-şi vândă casele pentru a plăti dobânzile la creditul ipotecar. (BBC News)
Un fost consilier al lui Obama, noul primar al oraşului Chicago. Rahm Emanuel, fost şef de personal la Casa Albă şi fost congressman din partea oraşului Chicago, a spus de mai multe ori că slujba de vis pentru el este cea de primar al oraşului în care s-a născut şi acesta ar fi singurul motiv pentru care ar pleca de la preşedinţie. Visul i s-a îndeplinit, reuşind să depăşească alţi cinci contracandidaţi în cursa electorală, pentru a conduce cel de-a treilea mare oraş din SUA. Avea nevoie de peste 50% din voturi pentru a câştiga alegerile locale din primul tur şi a reuşit să câştige 55%, la mare distanţă de cel mai apropiat rival, Gery Chico, care a obţinut doar 24%. „Îţi multumţesc, Chicago, pentru această umilă victorie. Cu siguranţă ştii să mă faci să mă simt ca acasă”, le-a spus zâmbitor Emanel susţinătorilor săi, la anunţarea rezultatelor. (Guardian)
Fosta spioană Anna Chapman intră în politică. Anna Chapman vre să devină parlamentar, în alegerile din decembrie, din partea partidului condus de Vladimir Putin. Rusia Unită, cel mai puternic partid din ţară, condus de premierul Putin, a pus-o deja pe listele electorale pe Chapman ca viitor parlamentar din partea regiunii Volgograd din sudul Rusiei, potrivit presei de la Moscova. Fostul spion rus va avea un succes electoral garantat în Rusia, având în vedere că partidul din partea căruia candidează îşi va păstra poziţia dominantă în următorii ani. Mişcare va marca o întoarcere remarcabilă în atenţia mass-media a frumoasei spioane, unul dintre cei 10 agenţi ruşi deportaţi din SUA vara trecută. (Telegraph)
Occidentul a greşit susţinând dictatorii din Orientul Mijlociu. Marea Britanie şi SUA au alimentat instabilitatea din Orientul Mijlociu prin susţinerea regimurilor autocratice care suprimă drepturile omului, a declarat primul ministru britanic David Cameron. El spune că revoltele populare din ţările din regiunea respectivă au demonstrat Vestului că a greşit, când a susţinut aceste regimuri nedemocratice şi pe conducătorii lor. Ideea că lumea arabă nu se potriveşte din punct de vedere social cu democraţia este aproape rasistă, spune Cameron, iar o “excepţie arabă” este greşită şi ofensatoare. Vorbind în faţa Parlamentului kuweitian, Cameron a mai spus că Marea Britanie va susţine activiştii pentru democraţie care încearcă să-şi obţină drepturile în toate statatele din Orientul Mijlociu. În trecut, Marea Britanie a pus interesele sale economice mai presus de promovarea valorilor democratice occidentale, a recunoscut oficialul britanic. (Telegraph)
Grecia ar putea fi nevoită să renunţe la euro. Datoria publică a Greciei creşte rapid, în ciuda tuturor măsurilor radicale de austeritate luate de guvernul de la Atena. Un grup de economişti europeni de elită avertizează că toţi creditorii ar putea fi nevoiţi să anuleze peste 30% din împrumuturile lor, iar Grecia ar putea ajunge în situaţia de a se întoarce la drahma, moneda naţională, pentru a putea depăşi criza economică. Grupul European de Consiliere Economică (EEAG) avertizează că Grecia ar putea avea nevoie de încă un împrumut cel puţin până în 2013. Programul de economisire actual al Greciei nu este suficient pentru ca ţara să facă faţă datoriilor pe care le are, spune EEAG într-un raport publicat marţi. Grecia nu va fi capabilă să se refinanţeze prin intermediul pieţelor financiare, după ce va epuiza actualul pachet de întrajutorare pe care l–a primit. Guvernul elen vrea să returneze fiecare cent primit şi vrea să înceapă să-şi reducă deficitul bugetar cel târziu în 2014. Economiştii europeni recomandă măsuri drastice pentru soluţionarea crizei: Grecia ar trebui fie să se întoarcă la moneda sa naţională, fie să lanseze noi măsuri de austeritate şi mai dure, inclusiv reduceri salariale. (Der Spiegel)
De ce reducerile bugetare nu aduc prosperitate. Într-o analiză publicată de New York Times, jurnaliştii vorbesc despre dezvoltarea economică pe care a cunoscut-o Germania la mijlocul anului trecut, care i-a determinat pe analişti să susţină că reforma americană a eşuat, iar planul de austeritate german a avut succes. Germania a anunţat reduceri bugetare, ceea ce ar fi oferit companiilor private suficientă încredere în guvern pentru a începe să-şi cheltuiască din nou propriile fonduri. Dar se pare că boomul economic german nu a rezistat prea mult, spre finalul anului trecut rezultatele economice fiind mai slabe. Producţia în Germania încă nu s-a recuperat după recesiunea economică, în timp ce în SUA, unde stimulentele oferite de guvern companiilor au fost mai mari şi au durat mai mult, producţia şi-a revenit. SUA ar trebui să sufere o recesiune de două ori mai profundă pentru a ajunge în aceeaşi situaţie ca Germania, în ce priveşte PIB-ul. Totuşi, mulţi congresmani americani continuă să susţină că reducerile bugetare sunt cheia rezolvării problemei şi calea spre prosperitate. Singura întrebare la Washington pare a fi cât de mari trebuie să fie aceste reduceri bugetare federale anul acesta. (New York Times)
