28 octombrie, 2015

Creşterea economică din România este susţinută de consum, similar perioadei de dinainte de criză, a atras atenţia Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliul Fiscal, la conferinţa organizată, miercuri, de cursdeguvernare.ro şi găzduită de Banca Naţională a României (BNR) (LINK AICI). În opinia sa, sustenabilitatea acestei creşteri trebuie pusă sub semnul întrebării.

„Dacă ne uităm la evoluţiile din ultima perioadă avem o creştere economică bazată în special pe consum. Investiţiile sunt încă în suferinţă, în special investiţii publice. De ce creşte consum şi, iarăşi ne putem întreba, dacă lucrurile evoluează şi în anii următori la fel, putem să discutăm de sustenabilitate sau nu?”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”.

Ionuţ Dumitru a atras atenţia că ritmul de creştere al consumului îl depăşeşte pe cel al economiei în ansamblu, o evoluţie similară cu cea din anii premergători crizei.

„Cred că trebuie să ne aducem înainte că înainte de criză consumul creştea în România, creşterea economică era în primul rând 7-8%, dar consumul creştea cu 10-12%. Discutăm de altă scară, într-adevăr. Acum creştem cu 3 şi ceva la sută, dar consumul creşte deja cu 5% şi o să crească probabil cu mai mult. Pare că se creionează cam acelaşi tipar pe care l-am mai văzut înainte de criză„, a spus economistul.

El a punctat, totodată, că există toate premisele unei creşteri consistente a consumului, atât în ceea ce priveşte veniturile populaţiei cât şi în ceea ce priveşte creditarea.

„Avem toate ingredientele necesare să credem că o să avem o reluare a creşterii consumului. Avem salarii mai mari şi probabil că vom vedea şi mai mult datorită creşterilor din sectorul public. Sunt creşteri de salarii şi în sectorul privat. În momentul de faţă, consumatorul român are acelaşi sentiment de încredere ca îniante de criză, ca în 2007. Mai adăugăm un ingredient important şi anume creditarea care a început să mişte. Dacă ne uităm la evoluţia creditelor noi vedem că avem o activitate de creditare a consumului foarte dinamică. Avem creşteri de creditare în lei cu 25% an la an pe volume noi. Dacă ne uităm la componente o să vedem că partea de consum creşte destul de rapid. Partea de investiţii merge relativ slab„, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

Volatilitatea economiei româneşti, pe locul 4 în UE după statele baltice şi Grecia

Totodată, Ionuţ Dumitru a atras atenţia că România se bucură de stabilitate macroeconomică, însă aceasta nu este suficientă pentru a garata o creştere sustenabilă.

„Stabilitatea macroeconomică este o precondiţie esenţială, dar nu suficientă pentru a avea o creştere economică sustenabilă”, a declarat Ionuţ Dumitru, adăugând că acest lucru se verifică şi în cazul României.

Mai exact, România a avut perioada 2003-2014 o creştere economică mare, însă aceasta nu a fost întotdeauna sustenabilă, drept dovadă, ţara noastră a înregistrat a cincea cea mai mare volatilitate de la nivel european, după statele baltice şi Grecia.

„Dacă ne uităm la ce s-a întâmpla în ultimii ani în România, şi am încercat să surprind şi perioada de dinainte de criză şi perioada de criză, vedem că România a avut într-adevăr o creştere economică relativ rapidă. La nivel european am avut în perioada 2003-2014 o creştere economică medie undeva în zona lui 3,4% care la scară europeană este a cincea creştere economică, însă, în acelaşi timp, trebuie precizat că pe anumite perioade creşterea această economică nu a fost una sustenabilă şi tocmai de aceea volatilitatea creşterii economice a fost una foarte mare. Dacă ne uităm la volatilitatea creşterii economice am fost a patra cea mai mare la nivel european, după ţările baltice şi Grecia„, a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

Principalele idei formulate de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal :

În perioada de criză, numărul de companii care au intrat în insolvenţă a explodat. Aici sunt şi deficienţe ale legislaţiei, dar a fost o consecinţă a unor ajustări care s-au produs în economie, ajustări care au fost inevitabile după o perioadă de creştere economică nesustenabilă. Toată perioada 2008-2013 am asistat la o tendinţă ascendentă a creşterii numărului de insolvenţe, cuplată şi cu o deficienţă a legislaţiei. Altfel nu am putea explica, spre exemplu, de ce conform datelor Coface în România numărul de insolvenţe raportat la 1.000 de companii active este mult mai mare decât în regiune. La nivelul anului 2014, în România aveam 45,5 companii la 1.000 de companii active în insolvenţă. Polonia avea 0,5. Diferenţa este de la cer la pământ. Nicio altă ţară mai aşezată din jurul nostru nu a avut o rată de insolvenţă atât de mare. Poate şi legislaţia insolvenţelor încă are o problemă deşi ea s-a mai îmbunătăţit în ultimii ani, dar şi această rată mare de insolvenţe este expresia unui model de dezvoltare economică nesustenabil de dinainte de criză care a produs câştiguri pe termen scurt.

Nu e suficient să creşti salariile profesorilor dacă nu schimbi ceva şi structural în domeniu. E foarte bine că reuşeşti să creşti salariile profesorilor sau să creşti salariile medicilor, dar nu e suficient. Credeţi că dacă medicii vor avea de mâine salarii duble, nu vor mai fi medici care pleacă din sistem? Cu certitudine se va întâmpla lucrul acesta. Pentru că se duc la serviciu şi văd că nu au cu ce lucra. Deci dacă nu ai şi partea de investiţii, de infrastructură cu care să poată să îşi facă meseria, că după 10 ani de învăţat să iei un salariu decent e o precondiţie, dar trebuie să şi poţi să îţi faci meseria într-un cadru care să nu te deranjeze cel puţin.

Un investitor pe termen lung este preocupat de infrastructură, educaţie şi sănătate, capitole care ţin de competitivitate şi la care România nu stă bine, a arătat Ionuţ Dumitru. „Mai degrabă aceste probleme trebuie adresate prin politici publice”.

Poţi să ai taxe mici, dar dacă mediul de afaceri nu le percepe ca nefiind predictibile – şi la fel de bine cum le-ai scăzut, poţi să le creşti la un moment ulterior – n-o să ai investiţii sau n-o să ai investiţiile de care ai nevoie sau pe care ţi le-ai dori, investitori serioşi care să îşi facă planul de afaceri pe un orizont mai lung de timp şi care să nu urmărească profitul pe termen scurt în detrimentul unui profit sustenabil pe termen lung. Face profit trei ani după care şi-a luat bagajele şi a plecat. Deci nu avem nevoie neaparat de astfel de investitori. Ca să aducem investitori serioşi trebuie să ai un cadru economic şi legislativ predictibil şi tre să îi ofer ceea ce competitivitatea arată că sunt condiţii de bază: infrastructură, educaţie şi sănătate.