miercuri

27 martie, 2024

16 decembrie, 2013

Aproape o treime din investițiile străine directe ( ISD) făcute până acum în România se regăsesc în industria prelucrătoare, potrivit unei prezentări susținute de Constantin Chircă, director adjunct Direcţia statistică a BNR în cadrul seminarului EU-Cofile organizat de Alpha Bank în colaborare cu BNR și ARB referitoare la importanța și semnificația investiţiilor străine în România.

Per total, industria concentrează 46,5% din banii care au intrat în România sub formă de ISD, ceea ce contrazice imaginea publică a interesului preponderent al investitorilor din afară în finanțe și comerț. Acestea se regăsesc la mare distanță de industrie ca pondere în ISD, cu 18,5% pentru intermedieri financiare și asigurări și doar 11,4% în comerț.

(Citiți și: ”Investițiile străine directe în 24 de ani de economie de piață : Structura și investitorii. Și trendul”)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Impresia generală a interesului firmelor străine pentru comerț este alimentată de ponderea impresionantă a întreprinderilor nou-create de la zero (greenfield) în acest sector de activitate (83,4%). De remarcat și ponderea similară ( 82,7%) pe zona greenfield a întreprinderilor de activități profesionale, științifice, tehnice, adiministrative și de servicii suport, care însumează aproape 3 miliarde euro ISD (4,7% din total).


Deși puțin vizibile, acestea din urmă sunt aproape la același nivel cu investițiile făcute într-un sector mult mai familiar populației, cel de tehnologia informațiilor și comunicații. De remarcat că și în industria extractivă au avut loc investiții străine directe importante, peste cele din din telecomunicații și IT, deși ponderea greenfield a ISD este relativ redusă (12,6%).

Celelalte sectoare importante cu ponderi mari ale ISD pe zona noilor întreprinderi înființate de la zero cu participararea capitalului străin sunt construcțiile și tranzacțiile imobiliare (71,4% la o pondere în total ISD de 9,2%) și transporturile (65,2% la o pondere de 1,5% în total ISD). Ele sunt situate și la peste 50% pe zona de imobilizări corporale, ceea ce arată importanța și stabilitatea retehnologizărilor făcute cu bani străini.

(Citiți și: ”Conferință – Competitivitate: Nu mai păcălim pe nimeni cu cota de 16% / Suntem în urma unor state nu doar din UE, ci și din Balcani / Subsistemul de educație al Economiei / Inegalitatea fiscalității”)

Dar, cu excepția cazului particular al industriei extractive, industria prelucrătoare are cea mai mare pondere a ISD în ceea ce privește imobilizările corporale ( 57,5%). Ceea ce arată că fără sumele intrate din afara țării nu am fi avut acum o industrie competitivă, care reușește să dețină ponderea majoritară în exporturi și are un sold pozitiv în balanța comercială.

Cifrele de ansamblu pe economie arată că firmele susținute prin investiții străine directe au dat anul trecut 60,1% din cifra de afaceri și 39% din valoarea adăugată brută, deși au folosit doar 25,4% dintre salariații din România ( 1,13 milioane). Ceea ce arată o productivitate net superioară față de media pe economie, esențială pentru reducerea decalajelor de dezvoltare față de Occident.


Ramura industrială care a beneficiat de cele mai mari investiții străine directe este cea de petrochimie (prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice), cu un sold de aproape 4 miliarde euro și 6,7%. Paradoxal, însă, suma a fost insuficientă, deoarece în această zonă găsim concentrat mai mult decât întregul deficit din comerțul exterior (144% din total deficit comercial pe semestrul unu 2013).

În schimb, ramura situată pe locul al doilea în ISD, cu un stoc de 3,17 miliarde euro și o pondere de 5,4% în ISD, cea de mijlocade transport, împreună cu cea de mașini, utilaje și echipamente ( 1,11 miliarde euro și 1,9% pondere în ISD) a adus în prima jumătate din 2013 un plus în schimburile externe de mărfuri echivalent cu 40% din deficitul comercial.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Cu o competitivitate economica bananiera, de indice 74,lipsita de un „proiect de tara” postaderare, avind ca obiectiv „reconstructia economica si industriala”,Romania a ramas cu un singur obiectiv economic:crestere de taxe si impozite, iar ca obiectiv social, saracirea galopanta a populatiei, prin cresterea preturilor si darilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Cu o competitivitate economica bananiera, de indice 74,lipsita de un „proiect de tara” postaderare, avind ca obiectiv „reconstructia economica si industriala”,Romania a ramas cu un singur obiectiv economic:crestere de taxe si impozite, iar ca obiectiv social, saracirea galopanta a populatiei, prin cresterea preturilor si darilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: