La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Investițiile străine directe în 24 de ani de economie de piață : Structura și investitorii. Și trendul

de Marin Pana 6.10.2013

Investițiile străine directe (ISD) în România au depășit la finele lunii iulie 2013 pragul de 60 miliarde euro, bilanțul a aproape 24 de ani de trecere la economia de piață. Cercetarea statistică realizată de BNR și INS a consemnat un sold de 59.126 milioane euro la finele anului 2012, sumă la care s-au adăugat alte 946 milioane euro în primele șapte luni ale anului în curs.

Analiza efectuată de cele două instituții pe baza datelor definitive aferente anului trecut a arătat că aproximativ două treimi din soldul ISD consemnat la 31 decembrie 2012 au reprezentat participații la capital, inclusiv profitul reinvestit, în timp ce treimea rămasă s-a constituit din creditele nete primite de la investitorii străini.

Trebuie remarcat faptul că, anul trecut, pe fondul tendinței de diminuare a sumelor intrate în țară, fluxul de ISD și-a modificat structura invers decât apare la sold. Aproape două treimi din bani au reprezentat creditul net primit de la investitorii străini și doar ceva mai mult de o treime au figurat drept participații la capital.

Semnificațiile acestei inversiuni în structură, cauzată de reducerea mult mai pronunțată a investițiilor în noi firme și dezvoltarea celor existente decât a sumelor care se constituie în linii de finanțare a activității deja aflate în curs de derulare sunt o stabilitate mai mică a implicării în economia românească și o reticență în ceea ce privește perspectivele de dezvoltare economico-socială a pieței românești.

Investițiile străine s-au îndreptat cu precădere spre industrie (46,5%), în cadrul căreia pe primele locuri s-au situat sectorul de energie electrică, gaze și apă (9,7%), petrochimia (6,7%), industria extractivă (5,5%), mijloace de transport (5,4%) și metalurgie (4,9%). Pe locul al doilea figurează sectorul de intermedieri financiare – bănci, asigurări, fonduri de investiții etc. – (18,5%) iar pe locul al treilea sectorul comerțului en-gros și cu amănuntul (11,4%). Construcțiile (9,2%) și tehnologia informației (4,8%) competează topul 5 al investițiilor străine.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De remarcat importanța ISD pentru integrarea tot mai puternică în circuitele economiei mondiale și dezvoltarea activității de comerț exterior. Astfel, întreprinderile care au funcționat cu ISD au dat 70,3% din volumul exporturilor, cu sublinierea că 60,6% au revenit pe partea de industrie ( 58,1% industrie prelucrătoare, ceea ce reflectă îmbunătățirea structurii exporturile pe segmentul de valoare adăugată medie și mare).

Pe partea de importuri, întreprinderile finanțate prin investiții străine au totalizat 62,6% din total, din care numai 43% pe partea de industrie. Contrar aparențelor, sectorul comercial a reprezentat doar 17,7% din totalul importurilor României. Ecartul negativ dintre această pondere și cea de 8,1% înregistrată de comerț pe partea de exporturi a fost acoperit de ecartul pozitiv pe partea de industrie.

Dacă la nivel național investițiile străine au avut o influență pozitivă în volum și structură pentru economia națională, în profil ele au avut un efect de accentuare a dezechilibrelor de dezvoltare între regiunile țării. Peste 60% din ISD s-au făcut în regiunea București-Ilfov, în intervalul 7% – 8% s-au plasat regiunile Centru, Vest și Sud-Muntenia iar la circa cinci procente apar regiunile Sud-Est și Nord-Vest.

Cele mai sărace regiuni din România sunt cele care au beneficiat în cea mai mică măsură de fondurile atrase din exterior, respectiv Sud-Vest Oltenia (3,5%) și Nord-Est (3% din totalul ISD). Desigur, se poate argumenta că statistica a fost făcută după sediul social al întreprinderilor, care nu corespunde întocmai cu locul de desfășurare al activității economice, dar discrepanțele rămân sugestive.

De altfel, aceeași remarcă poate fi făcută și în privința țărilor de origine ale ISD. Primele două sunt Olanda (22,4% din total ISD) și Austria (18,5%), care sunt în parte țări de tranzit pentru capitaluri cu originea în altă parte, pe lângă interesele certe ale propriilor capitaluri în România. Abia apoi apar în clasamentul ISD marile economii europene Germania (11%), Franța (8,9%) și Italia (5%).

Cea mai mare economie a lumii, SUA, apare de-abia pe locul nouă, cu ceva mai mult de trei procente din total, iar Marea Britanie figurează tocmai pe locul 14, încadrată de fostele noastre colege de bloc estic, Cehia ( puternic implicată în sectorul energetic) și Ungaria (cu investiții situate în Ardeal). Cipru și Luxemburg sunt, mai degrabă, locuri în care se localizează sediile sociale ale unor firme în căutare de condiții fiscale mai favorabile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.10.2013

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    8.10.2013, 9:19 am

    Investitiile straine au inregistrat valoarea totala de cca. 60 de miliarde de Euro in 23 de ani, cind necesarul anual pentru dezvoltare se cifra la cca.30 miliarde de Euro anual, pentru ajungerea din urma a tarilor dezvoltate intr-o generatie(25-30 de ani).
    Cu o competitivitate economica nationala de indice 74 si in lipsa oricarui “proiect national de reconstructie economica si industriala” (postaderare la UE)nici nu era de asteptat o alta situatie, nici dupa 2007.
    Lipsa oricaror viziuni si proiecte”(total diferit de cel al administrarii curente a economiei)isi arata “roadele”, prin cei 23 de ani de dezintegrare economica si industriala – care continua si azi.

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult