La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Conferință – Competitivitate: Nu mai păcălim pe nimeni cu cota de 16% / Suntem în urma unor state nu doar din UE, ci și din Balcani / Subsistemul de educație al Economiei / Inegalitatea fiscalității

de Redacţia 14.11.2013

Conferința organizată de cursdeguvernare.ro cu sprijinul Băncii Naționale a României a adunat, joi, speakeri și analiști din cele mai variate domenii din economie, cu accent pe zonele în care România înregistrează goluri în competitivitate.

Contextul cere coerența cu care tema competitivității statelor trasează liniile viitorului mediu: politici publice reactive, lipsite de obiective clare și de strategii fezabile pe criteriile de competitivitate, la care se adaugă problemele din mediul de business cum ar fi impredictibilitatea și inegalitatea fiscală și defazajul dintre piața muncii și cerințele economiei reale.

(Citiți AICI campania editorială despre Competitivitatea României)

Conferința a fost deschisă de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, și a fost susținută de șapte speakeri:

Valentin Lazea – economistul-șef al BNR a prezentat cifrele care dovedesc că România este în urmă la competitivitate nu doar față de țările dezvoltate din uniunea Europeană, nu doar față de vecinele ei din blocul estic, ci chiar față de țările din Balcani. Iar România suferă tocmai la cei 4 indicatori fundamentali de competitivitate: instituții, infrastructură, inovare și productivitate, având rezultate bune numai la mărimea pieței și indicatorii macroeconomici rezultați din ajustările din ultimii ani.

Mihnea Costoiu – ministrul delegat pentru Cercetare și Dezvoltare tehnologică a prezentat situația din învățământul superior, acolo unde 40.000 de licențiați în pseudosistemele de competență au devenit ei înșiși formatori în sistemul oficial. Ministrul a promis schimbarea radicală a curriculei.

Ionuț Dumitru – președintele Consiliului Fiscal a prezentat situația generală a fiscalității românești: cota mică de 16% este copleșită de celelalte taxe și impozite, astfel încât investitorii privesc acum la fiscalitatea generală și nu se mai lasă atrași.

Leonard Orban – fostul comisar european și ministru al Afacerilor Europene a vorbit despre aportul la competitivitate pe care-l are sănătatea și eficiența instituțiilor. Reformarea acestora suferă atât de problema caracterului vag al strategiilor, cât mai ales de ineficiența implementării acestora.

Florin Talpeș – creatorul Bitdefender, cel mai cunoscut și vândut în străinătate brand românesc alături de Dacia, a vorbit de problemele pe care inovarea le ridică între indicatorii pe care îi presupune competitivitatea unei țări. Iar inovarea înseamnă resursă umană – afectată de inadecvarea sistemului de educație la realitățile din economia reală și la stringențele de competență de pe piața muncii.

Radu Merica – președintele Camerei de Comerț România-Germania a ridicat problema mentalității de pe piața muncii și a incapacității sistemului de a forma oameni competenți în meseriile lor. Această formare este făcută de către antreprenorii din economia reală, cu prețul unei productivități mici.

Gabriel Biriș – partener al casei de avocatură Biriș-Goran a prezentat motivele pentru care costurile muncii sunt mari în România și a vorbit despre inegalitatea sistemului fiscal, care dezechilibrează piața muncii.

Prezentările speakerilor conferinței

Valentin Lazea : Nu mai suntem competitivi nici măcar față de țări din Balcani

România ocupă locul 76 în clasamentul mondial al competitivității, iar compararea ei cu statele vecine, din perspectiva acestui clasament, arată clar de ce investitorii străini preferă Bulgaria, în pofida faptului că avem o piață de 20 de milioane de locuitori, a declarat Valentin Lazea, economist șef la BNR, la Conferința cursdeguvernare.ro pe tema Competitivității României.

În clasamentul mondial al PIB/locuitor România ocupă poziția 69. Din punct de vedere al competitivității, ocupă însă locul 76. România face parte din categoria a 2-a de dezvoltare economică bazat pe eficiență, într-un clasament în care cea mai joasă poziție este ocupată de Republica Moldova, iar în cea mai înaltă categorie se încadrează Cehia, Grecia și Slovenia.

”Dacă comparăm țara noastră cu Bulgaria sau Turcia, din perspectiva acestui clasament, putem înțelege de ce investitorii străini preferă Bulgaria, în pofida faptului că avem o piață de 20 de milioane de locuitori”, a spus Valentin Lazea.

”România stă foarte prost la capitolul cerințe de bază, în sensul că avem instituții slabe, inovarea lipsește, iar infrastructura este într-o stare jalnică”, a enumerat economistul șef al BNR.

Singurele noastre puncte tari sunt mărimea pieței și indicatorii macroeconomici.

În cazul indicatorilor inovație și sofisticare stăm foarte slab. Lucrurile ar sta și mai rău dacă PIB-ul pe locuitor ar fi mai mic.

România nu poate spera să își depășească condiția de economie din stadiul 2 de dezvoltare dacă nu rezolvă problemele din următoarele domenii prioritare:

  •  instituții
  • infrastructură
  • sănătate și educație primară
  • piața bunurilor
  • piața muncii
  • sofisticarea afacerilor
  • inovare

Singurele domenii cu adevărat competitive sunt: macroeconomia și faptul că piața românească este destul de mare, a mai spus Valentin Lazea.

Domeniile cu competitivitatea medie sunt: educația superioară și perfecționarea, piața financiară, dar și capacitatea de-a absorbi tehnologie.

Pe grupe de indici, România are rămâneri în urmă la cerințele de bază, respectiv la inovație și sofisticare, chiar și față de state mai puțin dezvoltate (Bulgaria, Muntenegru, Bosnia & Herțegovina, Macedonia, Ucraina).

În România, infrastructura, precum și sănătatea și educația primară, sunt mult rămase în urmă față de toate statele din grupul de comparație (Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia & Herțegovina, Macedonia, Albania, Ucraina), iar instituțiile sunt de asemenea de o calitate inferioară.

”Responsabilitatea competitivității se împarte; și statul și mediul privat”

”Competitivitatea nu trebuie înțeleasă ca un set de politici publice ale statului, ci și ale sistemului privat. Există o legătură strategică între competitivitate, productivitate și creștere economică. Competitivitatea este strâns legată de productivitate”, a explicat Valentin Lazea.

Pentru a stabili competitivitatea, trebuie luați în considerare 12 indici grupați astfel: patru sunt grupați ca indicatori de cerințe de bază, șase sunt indicatori de eficiență, iar ultimii doi sunt indicatori de inovație și sofisticare.

”Competitivitatea nu e un lucru care depinde exclusiv de stat. responsabilitatea competitivității se împarte între stat și mediul antreprenorial” – a spus economistul-șef al BNR.

Un principiu foarte important este că statele lumii sunt clasificate în funcție de PIB/locuitor. Astfel, statele din prima grupă au mai puțin de 2.000 de dolari PIB/locuitor.

În a doua categorie sunt cuprinse statele cu PIB pe locuitor între 2.000 și 3.000 de dolari, iar în categoria a treia intră statele cu PIB/locuitor mai mare de 3.000 de dolari.

Totuși, există și excepții. Este cazul unor state care au PIB mai mare de 3.000 de dolari pe locuitor, dar ale căror economii depind foarte mult de valorificarea unor resurse primare. Un exemplu este Arabia Saudită, care depinde de exportul de petrol.

(Descărcați AICI prezentarea lui Valentin Lazea)

Ministrul Mihnea Costoiu: Vom modifica masiv curricula pentru a lega învățământul de economia reală

Sistemul de învățământ are probleme mari când vine vorba de competitivitate din cauză că la absolvire elevii sau studenții nu pot folosi în economia reală ceea ce au învățat în școală.

”Trebuie să construim mentalitatea de cetățean ceea ce înseamnă responsabilitate, demnitate. Pentru asta vom schimba masiv curricula din școli. De la învățarea mecanică, la învățarea cu grad mare de aplicabilitate. Suntem interesați să plică sistemul german și austriac, modelul dual, în care elevul învață la clasă partea teoretică, dar face și practică la un agent economic partener. Din păcate, e posibil să avem reacții slabe din partea companiilor când vine vorba de parteneriate”, a declarat ministrul delegat pentru cercetare și tehnologie Mihnea Costoiu la conferința cursdeguvernare.ro pe tema Competitivității României.

Sistemul de în învățământ are o problemă gravă în ce privește educația primară: există un mare decalaj între mediul urban și cel rural. La aceasta se adaugă faptul că resursa umană este din ce în ce mai slab pregătită, datorită lipsei atractivității domeniului care este subfinanțat. S-a ajuns ca în ultima perioadă cadrele tinere să facă parte din categoria celor care au dat licența la o așa numită ”fabrică de diplome”.

Ministrul Mihnea Costoiu a vorbit și despre laserul de la Măgurele, pe care îl consideră cel mai important proiect românesc din ultimii 60 de ani. În jurul laserului urmează să fie construit un pol de dezvoltare care va avea finanțare prin inițiativa Strategia Dunării unde vom avea ca partener Bulgaria. ”Când vom începe cercetările ne vom poziționa în top. Aplicațiile sunt extraordinare.”, a concluzionat ministrul Mihnea Costoiu.

Ionuț Dumitru: Nu mai păcălim pe nimeni cu cota unică de 16%. Povara fiscală totală este printre cele mai mari

”Nu mai păcălim pe nimeni cu cota unică de 16%, pentru că avem TVA al treilea la nivelul Uniunii Europene, iar investitorii nu mai pornesc atât de ușor afaceri ca în 2005 – 2007. În plus, la asigurările sociale avem a șaptea cea mai înaltă cotă din UE – 44,5%. Stăm mai bine la impozitul pe venit, cota fiind a treia cea mai mică din Uniune, iar impozitul pe profit, de 16%, este mic, la nivelul Uniunii. Dar pe total povara fiscală este mare” – a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, la conferința organizată de cursdeguvernare.ro pe tema Competitivității României.

La problema fiscalității, se adaugă slăbiciunea instituțiilor și infrastructura dezastruoasă. Un singur exemplu: instalarea electricității la o companie nou înființată durează 223 de zile, comparativ cu 17 zile, în Germania – a adăugat Ionuț Dumitru.

În plus, avem o birocrație foarte extinsă, dar și un număr total de 39 de taxe, ceea ce ne face necompetitivi pe piața europeană.

Munca – cea mai scumpă îndeletnicire. CAS nu scade în 2014 și nici în 2015

Dacă ne referim la fiscalitatea pe muncă, vom constata că în România, la 1 euro salariu, angajatorul trebuie să achite taxe de 1,83 euro. Consecința este o evaziune fiscală pe muncă ”enormă” întrucât ”munca a devenit cea mai scumpă îndeletnicire”.

”În România, 48% din TVA nu se colectează, ceea ce înseamnă o cotă de 8% din PIB. Dacă adăugăm faptul că avem și o evaziune fiscală foarte mare, care ajunge la 14% din PIB, putem constata situația gravă din zona colectării. Avem situația cea mai proastă din Uniunea Europeană la colectare. Prin comparație, Bulgaria nu colectează din TVA doar 15%. Asta arată că este strict necesară reformarea sistemului”, a declarat Ionuț Dumitru.

Vestea proastă în ceea ce privește fiscalitatea pe muncă este că reducerea CAS nu va putea fi făcută pentru 2014 și nici pentru 2015, deoarece în proiectul de buget multianual nu sunt prevăzute sume care să compenseze golul care ar rămâne în urma reducerilor.

Poate că ar fi mai ușor dacă s-ar merge pe ideea reducerii graduale a CAS cu câte 1 punct procentual pe an, ceea ce ar face compensarea mai ușoară.

(Descărcați AICI prezentarea făcută de Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal)

Leonard Orban: Avem probleme la elaborarea strategiilor, dar stăm și mai prost la implementare

Din punct de vedere al competitivității instituționale România are probleme foarte mari. Asta din cauză că instituțiile publice nu cooperează.

”În calitatea mea de comisar european am avut ocazia să fac comparația între funcționarea instituțiilor de la Bruxelles și cele românești. Ceea ce am constatat m-a surprins în mod negativ. Dacă la Bruxelles se lucrează după strategii atent gândite, la București totul e haotic, lipsește coordonarea.” , a declarat Leonard Orban, fost comisar european, la conferința Competitivitatea României, organizată joi de cursdeguvernare.ro în colaborare cu Banca Națională a României.

În ce privește capacitatea de planificare, avem norocul că suntem stat UE, pentru că trebuie să respectăm un set de reguli care nu pot fi modificate. Pentru că ăsta este locul unde România are mari probleme. După ce că avem mari dificultăți în a elabora strategii, la fiecare schimbare de ministru avem modificări pentru că fiecare ministru vrea să-și pună amprenta proprie pe strategia respectivă. Iar când vine vorba de punere în practică apare haosul, pentru că strategiile nu mai pot fi aplicate.

În ce privește fondurile europene, pentru a obține o rată de absorbție mai bună trebuie adoptate o serie de strategii prin care să se fixeze obiective, dar care să prevadă și un control al atingerii acestor obiective.

Rata mică de absorbție de până acum se datorează și faptului că instituțiile nu au avut capacitatea de a identifica prioritățile pe sectoare. Practic, nu au fost definite prioritățile, nu au fost prioritizate obiectivele, au fost stabilite la grămadă. Asta și din cauză că nu există cooperare între instituții.

În concluzie, fără o planificare strategică, vom bate pasul pe loc.

Florin Talpeș – Bitdefender: Uneori e mai bine să iei un angajat de la zero, decât să trebuiască să-l dezveți de ce a învățat în facultate

Una dintre cele mai mari probleme când vine vorba de construirea unei afaceri de succes este lipsa resursei umane de calitate. Din păcate avem foarte mulți absolvenți de studii superioare dar, cu toate acestea, sunt prea puțini cei pregătiți să facă față în meseria pe care și-au ales-o. Asta pentru că învățământul nu ține cont de cerințele pieței. Profesorii predau an de an aceleași cursuri, care nu au aplicabilitate în realitatea economică. Este rezumatul mesajului transmis la conferința cursdeguvernare.ro de către Florin Talpeș, CEO al Bitdefender – cea mai puternică marcă românească pe piața internațională.

”În echipa de marketing a companiei BitDefender, 20% din angajați sunt absolvenți de filologie. Ceea ce arată că uneori este mai bine să înveți angajatul de la zero. E mai rau să angajezi un absolvent de marketing care a fost învățat greșit, pentru că mai întâi trebuie să ștergi ceea ce știe și abia apoi să-l înveți ce trebuie să știe”, a declarat Florin Talpeș.

Ca reacție la calitatea slabă a învățământului a aparut un subsistem de educatie, creat de economie.

Un exemplu este industria de servicii call center, care s-a dezvoltat puternic în ultimul timp. Perioada pe care o petrece un angajat într-un astfel de loc este de 6-12 luni, dar este o foarte bună școală. Tânărul iese călit după ce trebuie să țină piept, zilnic, clienților nemulțumiți. O altă formă de educare este implementarea unor programe de formare și dezvoltare personală, cadrul organizației.

(Descărcați AICI prezentarea făcută de Florin Talpeș – CEO Bitdefender)

Radu Merica: Firmele trebuie să califice din mers 30-40% din personal

Competitivitatea se câștigă, dar se poate și pierde. Un exemplu este reprezentat de evoluția industriei auto după al doilea război mondial, în Germania comparativ cu Anglia. ”În anii 50 s-a plecat din poziții comparabile. Astăzi în Anglia industria a dispărut, iar Germania este principalul producător de autoturisme de lux. Competitivitatea industriei auto engleze s-a pierdut, a Germaniei a crescut. Motivul este inovația. Inovația nu este neapărat revoluție. Micile inovații care vin în întâmpinarea dorințelor clientului contează.”, a declarat Radu Merica, președintele Camerei de Comerț România – Germania, la conferința CursDeGuvernare.

Mari probleme sunt și în învățământul profesional. Așa se face că firmele trebuie să califice, din mers, 30-40% din personal. Din acest motiv mai multe firme germane au încheiat parteneriate cu sistemul de învățământ. Așa au apărut mai multe școliprofesionale la Brașov, Timișoara, Satu Mare.

Calificarea personalului pentru meseriile tradiționale ar reprezenta un mare pas înainte pentru creșterea competitivității.

Gabriel Biriș: Sarcina fiscală pe muncă e mare pentru că e inegală și plină de excepții

În România avem contributii sociale foarte mari. Avem un sistem greoi cu multe exceptii. Un exemplu este cel al PFA, dar nu e singurul. Aici mai pot fi enumerate și profesiile liberale sau plătitorii de taxe pe contracte de drepturi de autor.

Un principiu de bază al sistemului ar trebui să fie cel al solidaritatii, dar nu se întâmplă asta din cauza excepțiilor. Apare categoria contribuabililor de categoria a 1-a, care trebuie să achite integral impozitele și taxele și o adoua categorie cu taxe semnificativ mai mici.

”Ceea ce este mai grav este că sistemul nu vrea să pună lucrurile în ordine. Privilegiile creează complicități între cel care reglementează și cel reglementat. Sarcina fiscală depinde de cum câștigi, nu de cât câștigi. Pentru a rezolva problema soluția este foarte simplă: eliminarea excepțiilor și stabilirea unui prag de venituri (3-4 salarii medii) până la care funcționează solidaritatea, după care să fie aplicat impozitul pe venit”, declarat avocatul Gabriel Biriș, la conferința cursdeguvernare.ro.

(Descărcați AICI prezentarea lui Gabriel Biriș)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.11.2013

3 comentarii

  1. iooo
    15.11.2013, 10:58 am

    Ro are cele mai mari taxe din lume pe salariile mici pana in medie, datorita cas f mare a cotei unice si a tva-ului urias pe bunurile de baza cumparate cu o cota mare din veniturile acestei categorii de salariati, cum sa fii competitiv cand un sarman ramane sarman? e imposibil baza antreprenoriala e redusa masiv si se creaza caste economice, solutii decat reducerea in cota unica a tva mai bine ar fi reducerea la 9% la tva pe tot ce inseamna agricultura ind alimentara turism constructii – unde oricum incasarile sunt mici din cota oficiala, apoi desfiintarea cass a casei de asigurari de sanatate si reducerea cu inca 5% ca contributiilor pt pensii, toata reducerea insa sa se faca la contributiile platite de angajati pt ca ei apoi vor redistribui prin cheltuire banii catre firmele eficiente, scaderea cotei unice la 15% pt linistirea inv straini, scaderea puternica a subventiilor la medicamente energie dar cresterea puternica a sub pt agricultura, incheierea prog stupide gen prima casa, rabla si sub energiei regenerabile peste media europeana, taxa de mediu rovinieta sau acciza lu ponta pe carburanti, in schimb cresterea puternica a imp anual pe imobile si terenuri pt pers fizice la nivelul celor platite de firme si cresterea imp anual pe masini la valoarea masinii, asa s-ar reduce practic cota totala de impozitare datorita faptului ca imp pe avere se incaseaza mult mai bine decat celelalte imp iar apoi avantajul redistribuirii catre clasa de jos si cei de la tara a veniturilor vor genera o crestere ec mult mai mare pe termen mediu decat celebra sintagma trickle down economics care s-a dovedit a fi un fiasco si in vest.

  2. Caliman Eugen analist de provincie
    15.11.2013, 2:26 pm

    1.)D-le iooo,
    Anumite propuneri sint rationale, ca diminuarea taxelor si impozitelor, dar imposibile datorita dezintegrarii economice si industriale,avind ca urmare lipsa sustinatorilor bugetului, pentru aceasta masura.
    In ce priveste scaderea puternica a subventiei la medicamente sau caldura, ar fi vorba de o actiune dementiala, avind rezultat decimarea fizica a persoanelor lipsite de veniturile minime, necesare subzistentei sanitare sau locative.
    La fel se prezinta si indemnul la majorarea impozitelor pe proprietate, acestea afectind in special pensionarii si persoanele lipsite de locuri de munca, ori cu locuri de munca la nivelul salariului minim pe economie.
    2.Nu stiu in ce masura – alaturi de analize si vesnicele “constatari”, analistii vor “anunta”, propune sau publica aici si masuri, solutii sau proiecte de iesire din “criza” de competitivitate economica nationala, dezbatuta si intoarse pe toate partile, in ultima vreme, in paginile publicatiilor economice.

    • iooo
      17.11.2013, 12:44 pm

      da e f greu sa te faci inteles intr-un comentariu scurt, idea mea era simpla reducerea de taxe care se incaseaza la sub 60% si cresterea de taxe care se incaseaza peste 90% in felul acesta contribuabilii corecti ar avea o reducere reala de taxe in principal pentru cei cu venituri mici, apoi despre subventii ,daca veniturile cresc prin reducerea de taxe directe si indirecte logic ca oamenii ar suporta eliminarea subventiilor.
      In acelasi timp anumite subventii sunt date degeaba, de ex subventia la medicamente a crescut de la 350 mil prin 2005 la 1,4 mld prin 2012, in aceeasi perioada consumul de medicamente in volum a crescut cu doar 15%, fenomenul e simplu companiile farma fac studii de piata si vad o putere de cumparare x, ei aduc medicamente la preturi care – subventia sa acopere acea putere de cumparare, deci indiferent cat da statul subventia companiile vor schimba medicamentele ieftine generice cu cele scumpe incat sa acopere piata pentru un profit maxim, de aceea subventia la medicamente nu a ajutat pe nimeni in afara de mafia din farma altfel volumul de med ar fi crescut puternic in corelatie cu marirea de 4 ori a subventiei.

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult