joi

7 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 iunie, 2019

Numărul proiectelor de investiţii străine directe (ISD) în România a scăzut de peste 3 ori mai mult decât cele în Europa (13% faţă 4%), în 2018 faţă de anul anterior.

Doar puţin peste 1,7%, sau 109 din totalul european de 6.356 al proiectelor ISD de anului trecut au vizat România, ceea ce înseamnă un regres de 13% faţă de anul 2017 și o plasare pe locul 13 în topul țărilor europene cu o cotă peste 1% la nivel european, potrivit studiului EY European Attractiveness Survey, publicat miercuri, de EY România.

Dintre cele mai atractive destinaţii europene pentru ISD după creşterea numărului proiectelor de investiţii se remarcă Italia (63%), Irlanda (52%), Polonia (38%), Spania (32%), Belgia (29%) și Turcia (14%).


Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Cehia (51%), Ţările de Jos (-32%), Suedia (-32%) şi Portugalia (-14%).

La nivel european investiţiile rămân la al doilea cel mai ridicat nivel, din anul 2000 încoace, potrivit studiului.

Situaţia la nivel mondial arată că numărul proiectelor a crescut, anul trecut, în SUA cu doar 3%, faţă de o medie de 8% din ultimii patru ani.

Europa sub presiune


„Deși Europa rămâne cea mai atractivă regiune pentru investițiile străine, anul 2018 a fost unul critic pentru viitorul Europei. Din punct de vedere geopolitic, naționalismul și izolaționismul, culminate cu Brexit, au afectat încrederea în investiții”, spune Bogdan Ion (foto).

Mai mult de jumătate dintre companii (56%) rămân atrase de Europa atunci când vine vorba despre dezvoltarea propriilor operaţiuni. „Există, însă, o discrepanţă în ceea ce priveşte planurile concrete, doar 27% dintre companiile intervievate planifică să-şi stabilească sau să-şi extindă operaţiunile în Europa în 2019, o scădere semnificativă faţă de 35%, anul trecut”, notează realizatorii studiului.

Cu toate acestea, 37% dintre companiile incluse în studiu se aşteaptă la o îmbunătăţire a atractivităţii Europei în următorii trei ani, faţă de 50% cât se înregistrau în 2017.

În general, riscurile geopolitice diminuează planurile de investiţii străine directe ale investitorilor.

Brexitul este unul dintre principalele trei riscuri care afectează atractivitatea Europei în următorii trei ani, după cum au declarat 38% dintre respondenţi.

Instabilitatea politică din Uniunea Europeană şi intensificarea tendinţelor populiste şi protecţioniste se plasează pe locul al doilea, respectiv al treilea printre preocupările investitorilor, mai spun concluziile studiului.

Digitalizarea

Proiectele din sectorul tehnologic european au contat pentru aproape o cincime (19,3%) din totalul proiectelor în Europa, în creştere cu 4% comparativ cu anul anterior.

Datele EY arată că în Europa se află mai mult de o treime dintre oraşele lumii unde există cea mai mare probabilitate de a apărea următorul gigant tehnologic. Investitorii indică: Londra, Berlin, Paris, Stockholm şi Amsterdam drept cele mai atractive cinci centre tehnologice din Europa.

„Am observat cum Europa Centrală și de Est s-a transformat în atelierul de lucru al întregului continent, prin externalizarea masivă a serviciilor în această zonă”, remarcă Bogdan Ion, managing partner EY pentru România și Moldova și chief operating officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Totodată, „așa cum arată rezultatele studiului, digitalizarea accelerată determină atât guvernele, cât și companiile să facă schimbări importante, pornind de la educație și continuând cu antreprenoriatul, piețele de capital și infrastructura”, adaugă expertul citat.

Potrivit sursei citate, Londra este plasată de către investitori pe locul al patrulea, la nivel global, ca viitor hub tehnologic, după San Francisco/regiunea Silicon Valley, Shanghai şi Beijing. În acelaşi timp, Berlinul se clasează pe locul al şaptelea la nivel global şi al doilea în Europa, în timp ce Paris ocupă locul al 12-lea în lume şi al treilea în Europa.

Detaliile topului

Economiile Marii Britanii, Franței şi Germaniei atrag aproape jumătate (48%) din totalul proiectelor ISD în Europa, dar prima şi cea din urmă dintre acestea au atras cu 13% mai puţine investiţii faţă de anul anterior, iar Franţa nu a atras decât cu 1% mai multe.

Rezultatul negativ al Regatului Unit (minus 35% proiecte ISD în sectorul de producţie) poate fi pus pe migrația investiţiilor din cauza Brexitului, dar perspectiva acestuia a afectat şi sectoarele din Germania , „în mod tradiţional puternice”, potrivit sursei citate.

În Marea Britanie numărul sediilor centrale nou deschise, care creează valoare adăugată mare și locuri de muncă bine remunerate, s-a înjumătățit de la 98 în 2017 la 48 anul trecut.

În Germania s-a înregistrat o scădere de 7% a producţiei în sectorul auto, în principal pe fondul intensificării îngrijorărilor legate de un Brexit fără acord, de tarifele impuse de SUA şi de o scădere a cererii de pe piaţa chineză.

În Franţa, numărul ISD s-a majorat cu doar 1% în 2018, după ce cu un an în urmă majorarea fusese de 31%. Pentru prima dată, în Franţa s-au derulat anul trecut mai multe proiecte ISD în sectoarele de cercetare-dezvoltare (144) şi producţie (339) decât în orice altă ţară europeană.

În clasamentul oraşelor europene atractive pentru derularea de investiţii se află Parisul, în viziunea a 30% dintre companiile chestionate, în scădere de la 37% anul trecut, în timp ce 25% au menţionat Londra, faţă de 34%, cu un an în urmă. Capitala Regatului Unit devansează Berlinul în clasamentele de atractivitate cu doar 1%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Studiile de atractivitate EY analizează gradul de atractivitate a unei anumite regiuni sau ţări ca destinaţie de investiţii şi sunt destinate să ajute companiile în luarea deciziilor de investiţionale, precum şi guvernele, în ceea ce priveşte îndepărtarea barierelor din calea dezvoltării.

Evaluarea realităţii investiţiilor străine directe în Europa se bazează pe Monitorul Investiţiilor Europene (European Investment Monitor – EIM), baza de date proprietate exclusivă a EY, produsă în colaborare cu OCO. Cercetarea în teren a fost realizată de CSA Institute în ianuarie şi februarie 2019, pe baza unui eşantion reprezentativ format din 506 factori de decizie internaţionali.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: