Când, în luna iunie, am observat o scădere la industria prelucrătoare (care ne ține pe hartă), dependentă de marii producători și clienți din economiile partenere, prima reacție a fost să discutăm cu o companie implicată în automotive. Pentru România asta nu-i o glumă:
Automotive-ul german se pregătește de o prăbușire de 21% (UN LINK-AICI), ceea ce poate atrage păbușirea proporțională a industriei noastre de piese.
Nu ne-am dus la multinaționale: ci la cel mai mare producător de piese și echipamente auto cu capital autohton; care nu depinde de o firmă mamă, nu primește credite intragrup, care se luptă pentru orice palmă de piață.
Textul de mai jos e compus din fragmente din interviul publicat în CRONICILE Curs de guvernare cu Ioan Deac – CEO-ul companiei Compa Sibiu: firmă despre care se spune că nu există un brand auto din Europa care să nu aibă măcar un șurub făcut la Compa.
Ce sunt CRONICILE – un LINK informativ AICI.
Nr. 97 (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.
(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)
(Redacția)
***
CRONICILE:
Să începem puțin cu contextul: avem vreo șansă să devenim „atelierul Europei”, din perspectiva industriei prelucrătoare? Asta pentru că apare tot mai insistent întrebarea ce loc va avea economia românească în ansamblul economiei europene.
Ioan Deac:
Am avea o șansă dacă se schimbă modul de abordare din punct de vedere politic în România, în sensul de a găsi soluții să atragi clienții mari, furnizorii mari de autoturisme – vorbesc de domeniul auto.
Odată ajunși aici marii producători, ei vor fi constrânși să dezvolte cu clienți români, cu firme românești, industria orizontală. Sunt doar doi mari fabricanți de autoturisme în România și domeniul auto este cel mai important în acest moment, din punct de vedere economic.
Ca să poți să te dezvolți în industria auto, îți trebuie neapărat sprijinul clientului, pentru că investițiile în industria auto presupun mulți, mulți bani.
CRONICILE:
Am ales COMPA din această perspectivă ca studiu de caz. Se zice că nu există brand auto în Europa care să nu aibă măcar un șurub făcut la COMPA. Care au fost pașii până să deveniți atât de indispensabili?
Ioan Deac:
(………………………………….)
IPA Sibiu, fosta COMPA, a fost unul din cei mai mari producători de componente auto din România înainte de Revoluție. Deși era foarte mare, avea peste 9.000 de salariați, a lucrat numai pentru piața internă și asta a fost o mare-mare problemă pentru noi imediat după schimbarea de regim, pentru că am fost obligați să intrăm pe piața internațională.
Noi fabricam amortizoare, casete de direcție, transmisiuni cardanice, arcuri de toate felurile, aparatură de frână. COMPA a fost dezvoltată ca un furnizor pentru industria auto românească pentru Roman Brașov, Autobuzul București, Oltcit, Dacia Pitești, bineînțeles. Statul a investit în noi foarte mult în anii ʼ70, în echipamente de ultimă generație. Însă apoi n-a mai investit și ne-a prins Revoluția cu echipamente vechi, cu generații de produse învechite. Nu mai aveai nicio șansă să faci față pe piața concurențială.
(Citiți și: ”Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România”)
Aveam, în schimb, resurse umane bine pregătite. Ne-am dat seama destul de târziu că suntem necompetitivi, adică nu știam. Ne-am dat seama târziu că suntem necompetitivi și că trebuie schimbat ceva esențial. Ne-am certificat cu organisme internaționale și imediat clienții au început să vină încoace, încet-încet.
(……………………………………..)
CRONICILE:
Exemple de primii mari clienți?
Ioan Deac:
De exemplu, Honeywell Garrett, la momentul respectiv, o firmă americană foarte importantă, unul dintre marii producători din industria auto și aeronautică, un client extraordinar de mare, a venit să facem societate mixtă. N-am vrut, dar i-a tentat și în final au venit și au zis „da, facem împreună, dezvoltăm produse în COMPA, cu COMPA” și, pentru că nu aveam bani la început, au venit și au investit 2 milioane de euro în echipamente pe care le-au adus și le-au instalat în COMPA. Am cumpărat utilaje, am investit, am luat credite, am ajuns la un nivel care ne-a permis să devenim între primii trei sau patru clienți europeni pe care-i are Honeywell în acest moment în Europa.
Altul e Koyo, actualmente Jaytect, o firmă japoneză, un alt client superpretențios, care la început a venit și ne-a făcut praf vizavi de ce știam să facem și vizavi de cum făceam lucrurile. Și-au instalat aici delegați permanenți care stăteau în COMPA și ne învățau cum să lucrăm. Au venit și ne-au transferat mașini pe care le-am plătit ulterior.
Cu Bosch, de exemplu, fabrica de ștergătoare. Și-au transferat toată fabricația de ștergătoare din Tienen, Belgia, aici, în COMPA. A dotat toată zona pe care am destinat-o acestei fabricații cu echipamente de-ale lor. Noi n-am cheltuit niciun ban, într-o primă etapă. După aceea, am cheltuit milioane de euro ca să completăm ceea ce era necesar.
Cel mai mare client al nostru e Delphi acum, cu care avem cifră de afaceri de 60 de milioane de euro pe an. Delphi și-a transferat toată fabricația din Franța, din Blois, în COMPA. Delphi e firmă americană. Avea fabricație în Franța de injectoare. A transferat-o în COMPA. Încet-încet, ne-am plătit toate creditele. COMPA este acum o firmă fără credite. Avem credite de investiții, dar ăstea sunt de altă natură.
(…………………………………………)
CRONICILE:
Care credeți că e sursa Dvs. de competitivitate pe o piață atât de complicată și între clienți atât de mari?
Ioan Deac:
Resurse umane competente, calitate impecabilă. Fără calitate, nu ai nicio șansă. Calitatea este cel mai judecat element dintr-o relație cu clienții. Și, bineînțeles, un preț de cost atractiv.
De unde vine caracterul atractiv al prețului de cost? Mă refer la nivelul românesc al salariilor care influențează costul sau sunt și alte lucruri care influențează costul avantajos?
Prețul de cost nu se compune numai din salarii. Se mai compune din „sedevistică”, adică scule, dispozitive, verificatoare, din elemente de logistică. La toate stăm bine, raportat la calitate.
CRONICILE:
Materia primă, de unde o luați?
Ioan Deac:
Din America, din Japonia, din țările vest-europene, din Turcia. Și de la unguri luăm. În Ungaria, au investit multe firme străine, sunt acolo prezente, și de acolo poți să cumperi orice. Turcia, de asemenea – producători de materie primă deforjată, de exemplu, concurează cu Germania, cu Italia, cu Franța.
(…………………………………..)
Am angajat 700, după câteva luni plecaseră 600
CRONICILE:
Forța de muncă – lumea se plânge în general în România de lipsa de calificare adecvată. Dvs. cum ați rezolva problema asta sau cum o rezolvați?
Ioan Deac:
În România, în acest moment este o criză extraordinară de forță de muncă în toate domeniile, și în cele bine plătite, și în cele mai puțin plătite. Toată lumea pleacă în străinătate, indiferent că e calificată sau necalificată.
Pe de o parte, obiectivul nostru e să păstrăm salariații, să dăm salarii care să-i păstreze aici.
Apoi, recrutarea:
Anul trecut, noi am angajat 700 de persoane. Și au plecat 600. Am rămas cu 100 de persoane în plus. Am avut 2.100, acum avem 2.200. Îi aduci, stau o săptămână, două, stau o lună și pleacă.
Și îi aducem din toată zona Transilvaniei – din Victoria, Brașov, Brezoi, din toată zona relativ apropiată. Marea majoritate sunt necalificați. Încercăm să îi instruim aici cât putem, în centrele noastre de formare profesională.
Apoi, avem școală profesională care este gestionată de noi, unde folosim învățământul dual. Căutăm potențiali elevi și în Buzău, și în Moldova – peste tot. Reușim să formăm în jur de 60-70 de elevi pe an.
Dar piața e destul de redusă. Noi avem nevoie cam de 100-150 de oameni, pentru dezvoltare, în fiecare an.
În Sibiu, e o dezvoltare extraordinară din punct de vedere industrial și e o concurență foarte mare pe forța de muncă. Dar noi am reușit până acum să gestionăm.
(Citiți și: ”Tulburări de comportament” la primele 1000 de companii. Ce înseamnă asta?”)
Sigur că am crescut salariile în ultimii doi ani, pentru că nu avem altă soluție, dar creșterile salariale le-am dat doar în funcție de rezultate. Dau, de exemplu, bonus pentru prezență. Deci fiecare persoană, dacă e prezentă toată luna la serviciu, ia un bonus. Dacă o zi lipsește sau dacă o zi e în concediu, sau dacă o zi se îmbolnăvește, nu ia bonus. Am bonus pentru depășirea normei pe care o are fiecare, bonus pe care îl plătesc aproape cu valoarea orelor suplimentare de sâmbăta și duminica, ca să nu mai fie tentat să vină sâmbăta și duminica la lucru, când e plătit dublu, și să nu vină lunea sau marțea, când e plătit simplu. Am bonus pentru realizarea normelor.
(…………………………………………)
CRONICILE:
Forța de muncă înalt calificată?
Ioan Deac:
Aici nu avem probleme. Avem salarii destul de bune și avem oameni foarte-foarte valoroși care nu pleacă. Dat fiind faptul că sunt plătiți bine, sunt și oameni de altă ținută, nu pleacă și avem o constanță în aceste categorii de personal. Ingineri foarte buni, cu care dezvolt proiecte cum nu se dezvoltă în multe firme din România, mai ales românești.
CRONICILE:
Zona de cercetare-dezvoltare, care asigură o privire în față a unei companii – cum o întrețineți?
Ioan Deac:
Cu bani europeni, dezvoltăm un centru de cercetare-proiectare în COMPA. Centru de cercetare pentru îmbunătățirea proceselor de fabricație. Noi nu avem produsele noastre, proprii, ci pe ale marilor clienți, dar procesele de fabricație sunt ale noastre. Avem echipamente supersofisticate pe care le-am cumpărat pentru acest centru de cercetare-dezvoltare, cu care dorim să începem să îmbunătățim diverse procese și să ajungem la un cost mai mic.
La un moment dat, marii noștri clienți ne-au cerut să devenim un producător integrat. În sensul de a face de la cap la coadă un produs, de la materie primă și până la asamblare. Pentru că, de exemplu, aveam un produs complex la Honeywell, inima turbosuflantelor, pentru care cumpărai materie primă nu știu de unde, o altă piesă o cumpărai din altă parte. Le aduceai și le montai aici. Investim într-o baterie de forjare și facem piesa.
(………………………………….)
Urmează schimbări majore în automotive – ne uităm și pe sectorul nonauto
CRONICILE:
Industria auto, în general, și aici intră și industria pieselor, intră într-o zodie complicată, complicată din perspectiva viitorului. Schimbările sunt rapide, uneori, abrupte. Dacă vă uitați în față, cum vedeți peste 5 ani lucrurile, sau peste 10 ani, în această industrie?
Ioan Deac:
Chiar și înainte de povestea asta cu restricțiile privind dieselul, în industria auto erau schimbări majore, care te puneau pe gânduri, ca să nu zic pe butuci, la un moment dat, dacă nu erai suficient de atent. Trebuie să ai foarte multe informații și să știi întotdeauna care sunt perspectivele pieței, ce strategie au principalii producători și principalii clienți, și, în funcție de asta, să îți faci strategia.
Noi având tangență cu foarte mulți producători mari, am învățat să știm cât mai bine ce se întâmplă în viitor. Ne pregătim din toate punctele de vedere ca să facem față schimbărilor. Dieselul va dispărea încet-încet, îi va lua locul producția de autoturisme pe benzină și electrice, care vor înlocui dieselul pe parcursul următorilor 15-20 de ani.
Odată cu clienți actuali, încercăm să înlocuim produsele unde avem produse pe diesel cu alte produse din gama lor. În plus, omologăm produse care se vor folosi pentru mașinile cu benzină.
Încercăm să ne dezvoltăm și pe domeniul nonauto. Avem un proiect extraordinar de mare acum cu cel mai mare producător din lume de mașini-unelte, DMG-Mori. E o combinație dintr-o firmă germană, DMG, și o firmă japoneză. Au un proiect interesant. Au transferat din Italia toată fabricația și am făcut un atelier mare în COMPA, care produce componente pentru mașini-unelte pentru ei.
N-avem voie să greșim. Sigur că o criză mare ar putea să ne afecteze. Dar criza nu poate să dureze o veșnicie.
(……………………………………..)
CRONICILE:
Un lucru interesant la acționariat voiam să vă întreb. Am văzut că vestitul fond norvegian de investiții…
Ioan Deac:
Am rămas singura firmă din România unde fondul norvegian de investiții a rămas și el ca acționar. 2 virgulă ceva la sută. Asta înseamnă că firma COMPA este o firmă de încredere, pentru că fondul norvegian nu-și bagă, așa, banii oriunde.
(…………………………………..)
Mă gândesc că ar fi interesant de spus că prețurile acțiunilor COMPA, din punctul meu de vedere, sunt subevaluate. Eu știu cum ar trebui să cresc prețul la acțiuni. Ar trebui să dau dividende, însă eu dividende nu am dat în ultimii ani pentru că am considerat cu acționarii principali că e mai bine ca profitul să-l reinvestim.
(…………………………………..)
***
Interviul integral, în CRONICILE Curs de Guvernare, Nr. 97.
Ce sunt CRONICILE – un LINK informativ AICI.
Nr. 97 (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.
Un răspuns
Sunt mândru că sunt orădean.succes in continuare domnului primar Bolojan.