fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Internaţionalizarea capitalului autohton

de Adrian Marius Dobre 19.3.2014

Înainte de toate, pentru a putea vorbi despre internaţionalizarea capitalului autohton trebuie să putem vorbi de capitalul autohton. De existenţa acestuia şi de gradul său de dezvoltare. Ba chiar mai mult, despre cultura capitalului autohton. Nu de alta, dar să avem ce internaţionaliza.

Este deja o axiomă slabă capitalizarea afacerilor româneşti, atomizarea lor, lipsa acută a finanţării din care derivă – un management slab, tehnologii învechite, lipsa banilor necesari procesului de inovare, canale de distribuţie şi aprovizionare rudimentare de cele mai multe ori, promovarea inexistentă sau oricum ineficientă, flux mare de personal, etc, – atomizarea acestora, lipsa unei voci coerente şi viguroase care să le reprezinte interesele în relaţia cu instituţiile statului şi, de ce nu, cu marile corporaţii, etc.

Fiecare dintre aceste vulnerabilităţi merită şi necesită o analiză în sine, dar adevărul este că ele există şi împreună formează atributele capitalului autohton ale acestui moment.

În continuare, ca un exponent al capitalurilor autohtone, ne vom referi la IMM-uri deoarece întreprinderile mari sunt în cvasi-totalitatea cazurilor sucursale sau filiale ale companiilor multinaţionale care îşi urmăresc politicile proprii de dezvoltare impuse de compania mamă, sau companii româneşti cu capital majoritar de stat unde discuţia despre internaţionalizare devine superfluuă.

Aşadar, rămânem la mult discutatele, lăudatele şi deopotrivă blamatele noastre IMM-uri. Aş fi vrut să scriu veşnicele, dar gândindu-mă la frecvenţa cu care dispar, m-am răzgândit rapid.

Care sunt de fapt IMM-urile care produc valoare? Conform indicatorilor, dintre întreprinderile mici şi mijlocii, cele care produc valoarea adăugată cea mai mare este constituită de segmentul întreprinderilor mijlocii. Iar acest fapt ne relevă cu uşurinţă o strategie viitoare dedicată creşterii segmentului IMM-urilor în ansamblu: să sprijinim focalizat întreprinderile mijlocii pentru a le ajuta să intre în segmentul celor mari şi, concomitent pe cele mici pentru a accede în segmentul celor mijlocii. Astfel creştem întregul.

În mod evident nu le-am adus în discuţie pe cele mari, dar motivul este simplu. Ele nu prea există.

Deci, dacă am dori să internaţionalizam capitalurile autohtone, la care capitaluri în mod explicit ne putem referi? Singura opţiune firească rămân astfel întreprinderile mijlocii.

Ce înseamnă de fapt internaţionalizarea capitalurilor?

Internaţionalizarea capitalului unei companii reprezintă actul de voinţă al acesteia de a se angaja în bătăliile pieţei externe, cu asumarea beneficiilor şi a riscurilor majore rezultate din această decizie.

Este adevărat, dacă acest trend sau această tendinţă devine prezentă într-un cadru mai larg al economiei, atunci „actul de curaj” nu mai este doar al lor. El devine astfel al economiei în ansamblu. Din acel moment putem vorbi de fapt de internaţionalizarea capitalurilor autohtone sau a economiei româneşti – ca abordare holistică.

Dintre toate cele şase forme de internaţionalizare cunoscute în teoria şi practica de specialitate : exportul, proiectele la cheie, licenţierea, francizarea, societăţile mixte şi filialele deţinute integral, în mod cert favorită, mai ales în acest stadiu de dezvoltare al economiei româneşti, este exportul.

O a doua candidată cu şanse bune de reuşită, mai ales pe zona Orientului şi a fostelor republici sovietice, „stan-urile”, o reprezintă societăţile mixte. Structura capitalului din ţările gazdă, impunerile şi limitările legislative şi politice, precum şi cultura economică a ţărilor respective potenţează această soluţie ca fiind una cu mari şanse de câştig.

Revenind la exporturi, este important de precizat că majoritatea companiilor şi-au început sau îşi încep expansiunea la nivel global prin intermediul exporturilor. Ulterior, dacă constată că piaţa client este suficient de promiţătoare, dezvoltă filiale deţinute integral, făcând astfel investiţii directe (greenfield investment sau brownfield investment) sau investiţii de portofoliu. Evident, cu profitul obţinut din export.

Care este cadrul care ar trebui să trezească interesul companiilor mijlocii româneşti pentru internaţionalizare, chiar plecând de la exporturi?

Sunt câteva coordonate majore: nivelul de dezvoltare, stabilitatea sau expunerea la riscuri, capitalizarea prin finanţare, informaţiile şi sprijinul instituţional.

Internaţionalizarea capitalului sau a întreprinderii este o etapă de dezvoltare a parcursului său. Este momentul în care compania a avut un parcurs intern bun şi simte nevoia să îşi întindă aripile, simte nevoia de oxigen. Segmentul de piaţa internă pe care activează nu îi mai ajunge. Vede, înţelege şi urmăreşte beneficiile internaţionalizării. Este prosperă.

În mod evident nu acesta este stadiul diverselor companii româneşti, care în aceşti ani se zbat să supravieţuiască, nu să prospere.

Este necesar deci să le aducem în stadiul în care să îşi dorească internaţionalizarea.

În momentul în care o întreprindere decide să înceapă bătălia pe alte pieţe îşi asumă prin această opţiune o multitudine de riscuri: comerciale, industriale, politice, s.a. Aceste riscuri însumate vor plana asupra companiei ca un nor de incertitudini. Aceasta este de fapt una din provocările majore ale acestui proces.

Pentru a şi le putea asuma, este necesar ca mediul economic naţional din care provine compania (în speţă românesc) să fie lipsit de riscuri majore şi incertitudini.

Este aproape imposibil pentru o companie să accepte un mediu investiţional riscant atât la nivel intern cât şi la nivel extern, în mod simultan.

Orice proces de internaţionalizare presupune costuri semnificative. Pentru personal calificat suplimentar, cercetarea pieţei, întocmirea analizelor, realizarea contactelor, achiziţii suplimentare de stocuri, distribuţie, depozitare, comunicaţii şi, nu în cele din urmă, costul creditelor comerciale.

Toate aceste costuri trebuie a fi finanţate în condiţii decente pentru companii, pentru că altfel ele devin o barieră de netrecut în calea companiilor, iar internaţionalizarea rămâne la stadiul de frumoasă intenţie.

Un capitalul autohton, firav cum este cel românesc, nu are nici o şansă să iasă pe arena internaţională dacă nu primeşte sprijin instituţional şi informaţii de calitate pertinente şi în timp util.

Aceasta este unul dintre motivele pentru care pledez pentru înfiinţarea unui Minister de Comerţ Exterior, care să includă în cadrul său un Institut de Cercetare în domeniul comerţului exterior, puternic şi bine finanţat.

Un sistem de tip evantai al Camerelor de Comerţ Bilaterale Româneşti legate într-o strânsă conexiune cu Ministerul Comerţului Exterior şi cu ambasadele României, care vor asigura flexibilitate şi o penetrare mai bună a mediului economic extern.

Acelaşi Minister, care să aibă structuri operaţionale departamentale în fiecare ambasadă românească din lume, cu obiective şi sarcini extrem de bine definite, urmărite, cuantificate şi monitorizate.

În mod cert acest sistem extern trebuie perfect sincronizat cu sistemele interne: asociaţii ale producătorilor, importatorilor, exportatorilor, asociaţii ale IMM-urilor, alte Camere de Comerţ Bilaterale, organizaţii patronale, forumuri ale oamenilor de afaceri români, camere de comerţ regionale, etc.

Acest plan poate părea unul foarte vast şi prea ambiţios, dar este singurul care va funcţiona vreodată.

Sistemul care va ajuta capitalul românesc să iasă la scenă deschisă va fi unul cu o abordare globală şi integratoare, dar cu soluţii personalizate pentru fiecare companie în parte. Acesta este de altfel şi cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor şi al optimizării rezultatelor.

În economie nu există miracole. Există viziune şi acţiune continuă. O acţiune care se raportează la infinitatea lucrurilor mărunte ce trebuie făcute şi îmbunătăţite permanent, lucruri ce schimbă însă viaţa corpului economic şi social şi împlinesc viziunea.

Concluzionând, ca să putem vorbi de internaţionalizarea capitalurilor româneşti trebuie mai întâi să creăm o cultură a acestor capitaluri, a antreprenoriatului. Trebuie mai apoi să le sprijinim să devină prospere şi „însetate” de orizonturi mari. Să le asigurăm un mediu stabil, să creăm condiţiile să fie finanţate şi să le oferim un sistem integrat care să le susţină.

Sistemul care le va ajuta să iasă în lume, să devină prospere, să repatrieze profiturile, să acceadă la management modern, să investească în inovaţie, să poată plăti salariile oamenilor înalt calificaţi, să crească numărul locurilor de muncă, să cumpere tehnologie, să creeze branduri româneşti, etc.

Internaţionalizarea capitalurilor autohtone se proliferează astfel ca fiind o soluţie pentru ieşirea din subdezvoltare şi sărăcie.

***
Adrian Marius Dobre este vicepreședinte al Camerei de Comerț România-Marea Britanie

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului: Internarea în spital nu trebuie condiționată de testul Covid

Vladimir Ionescu

Internarea în spital a pacienților cu alte patologii decâd Covid-19 nu trebuie condiționată de testul coronavirus, precizează Avocatul Poporului într-un comunicat de presă. ”Persoanele care… Mai mult

Stiri

Record de cazuri noi și decese Covid, vineri, 7 august

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.378 de cazuri COVID-19, din 23.956 de teste efectuate, au fost confirmate în utlimele 24 de ore. Este cel mai mare număr… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale la Beirut. Manifestanții au vandalizat magazinele, forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene

Iulian Soare

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit… Mai mult

Stiri

Donald Trump a emis ordine executive împotriva TikTok și WeChat

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis joi seara un ordin executiv care interzice tranzacțiile cu compania-mamă a celebrei aplicații de partajare video TikTok. Ordinul… Mai mult