Președintele Joe Biden și cancelarul Olaf Scholz au avut vineri seara o discuție privată de o oră, la Casa Albă, pe fondul intensificării războiului din Ucraina și al temerilor că Beijingul ar putea trimite armament în Rusia.
Întâlnirea nu a fost urmată de o conferință de presă.
În scurtul interval de timp în care prezența presei a fost acceptată, liderul american i-a mulțumit cancelarului pentru sprijinul „profund” acordat Ucrainei de către Germania: „Vreau să-ți mulțumesc pentru conducerea ta puternică și constantă. Vreau să spun asta cu sinceritate. A făcut o diferență uriașă”. „Aţi sporit eforturile pentru a oferi un sprijin militar foarte necesar şi ştiţi, aş argumenta că, dincolo de sprijinul militar, sprijinul moral pe care l-aţi acordat ucrainenilor a fost profund”, a mai spus președintele american.
Cancelarul Scholz a declarat la rândul său că relația cu SUA este „într-o stare foarte bună” și a adăugat că este importantă menținerea unității transatlantice a sprijinului acesteia pentru Ucraina. Este „foarte important să acționăm împreună”, este foarte „important să transmitem mesajul că vom continua să facem acest lucru atât timp cât va fi nevoie”, a mai declarat Olaf Scholz.
Aceasta a fost prima călătorie a lui Scholz la Washington DC după ce Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie anul trecut.
Joe Biden a apreciat, de asemenea, decizia lui Scholz de a crește cheltuielile militare ale Germaniei, de a diversifica sursele de energie și de a reduce dependența de gazul rusesc. „Ca aliați NATO, facem alianța mai puternică”, a încheiat Joe Biden.
De ce sunt îngrijorate SUA și Germania în legătură cu China?
Vineri, nici Joe Biden, nici Olaf Scholz nu au recunoscut public preocupările ce se profilează cu privire la implicarea Chinei în conflict și furnizarea de armament Rusiei, deși presa din cele două țări este convinsă că aceasta este noua preocupare a statelor NATO. La un moment dat, președintele american a refuzat chiar să răspundă la întrebarea referitoare la prezența acestui subiect pe agenda discuțiilor cu liderul de la Berlin, scrie The New York Times.
Înaintea întâlnirii, cancelarul german a cerut Chinei, într-un discurs rostit joi la Bundestag, „să-;i folosească influența la Moscova pentru a face presiuni pentru retragerea trupelor ruse”, și nu „să furnizeze arme agresorului Rusia”.
De cealaltă parte a oceanului, John Kirby a declarat pentru Deutsche Welle: „Încă nu avem niciun indiciu că chinezii au decis să furnizeze orice fel de arme sau capacități letale RusieiȚ. Subiectul se află pe masa discuțiilor, „dar nu vedem niciun semn că se îndreaptă în acea direcție chiar acum și sperăm cu siguranță că nu o vor face”. a adăugat oficialul american.
O astfel de mișcare ar putea avea potențialul de a prelungi războiul rusesc din Ucraina, care a durat deja peste un an. De asemenea, ar putea provoca fricțiuni între Germania și SUA din cauza pozițiilor lor diferite față de Beijing, scrie Deutsche Welle.
China este cel mai mare partener comercial al Germaniei. Posibilitatea prezentată de SUA de a impune sancțiuni Chinei în cazul în care aceasta decide să trimită arme ar putea cauza probleme Berlinului, care a sugerat că Beijingul ar putea avea un rol de jucat în stabilirea păcii.
Și Politico consideră că subiectul China a fost unul important în discuțiile dintre cei doi lideri. Se pare că SUA se consultă cu aliații dacă să impună în comun sancțiuni asupra Beijingului, în cazul în care China va furniza arme Rusiei, lucru care ar pune Germania într-o situație dificilă, având în vedere relațiile sale comerciale puternice cu China.
Lideri din partidul lui Olaf Scholz s-au declarat deja deschiși față de o astfel de mișcare. „În cazul în care China decide într-adevăr să ofere sprijin militar direct pentru războiul de agresiune al Rusiei, care este contrar dreptului internațional, ne vom consulta și vom decide asupra răspunsurilor necesare, în strânsă coordonare cu aliații noștri din UE și G7”, a declarat pentru Politico.eu. Michael Roth, președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, amintind că în UE acest lucru necesită unanimitate. „Acest lucru ar pune China la același nivel cu Iranul, împotriva căruia UE a impus recent sancțiuni, în calitate de furnizor de arme”, a remarcat Michael Roth.
Europenii sunt atenți și precauți înainte de a accepta un eventual demers american legat de China. Diplomați și oficiali UE care au discutat cu Politico au explicat că doresc să dovezi pentru afirmațiile prezentate de oficialii administrației americane. „Nu am văzut nicio dovadă concretă (a intenției Chine de a livra arme Rusiei – n.red.) până acum”, a spus un oficial al UE.
Vinerea viitoare, este rândul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să aibă o întâlnire cu Joe Biden, la Casa Albă.
O întâlnire discretă, dar care nu este un semn de criză în relația dintre cele două state
O întâlnirea discretă și care „nu este un semn de criză”, este de părere Sudha David-Wilp, șefa biroului din Berlin al think tank-ului German Marshall Fund. „Este o oportunitate de a aprofunda relația personală dintre cei doi lideri. (…) Washingtonul încă se uită la Berlin ca principală putere militară în Europa. Este o oportunitate de a face bilanțul”, a adăugat ea.
(Citește și: „Politico – foc de artilerie înspre Olaf Scholz, înaintea vizitei la Casa Albă: ”SUA constată că Zeitenwende este un miraj”„)
Întâlnirea dintre cei doi lideri vine dupăi dezvăluirile lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al președintelui american, dezvăluiri potrivit cărora SUA au fost de acord să trimită tancuri Abrams în Ucraina doar pentru că Germania a pus această condiție pentru trimiterea propriilor tancuri Leopard 2.
Cancelarul Scholz a adus, de asemenea, probabil în discuție problema subvențiilor americane pentru tehnologiile verzi – parte a Legii de reducere a inflației (IRA) – care a stârnit furie în rândul aliaților SUA din Europa, care dezavantajează companiile europene.
***
