Un număr de 96 inculpaţi au fost achitați în 2015 și 134 în 2015, ceea ce însemană o creștere cu 39,58 %, a constatat Inspecția Judiciară, în Raportul privind controlul tematic efectuat la Direcția Anticorupție.
Raportul Inspecţiei Judiciare a fost aprobat marți de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, secție ce a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la afirmaţiile unor procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie făcute cu ocazia analizării cauzelor care au condus la pronunţarea unor soluţii de achitare de către instanţele judecătoreşti.
Principalele constatări din raportul întocmit după controlul care a vizat situaţia achitărilor definitive înregistrate în perioada 2016 – primul semestru al anului 2017.
- În perioada de referinţă, respectiv în cursul anului 2016 şi în semestrul I 2017, au fost înregistraţi un număr total de 201 de inculpaţi achitaţi definitiv, dintre care 134 inculpaţi achitaţi definitiv în anul 2016 şi respectiv 67 în semestrul I 2017. În anul 2015 au fost 96 inculpaţi achitaţi, iar în anul 2016 un număr total de 134 inculpaţi achitaţi, constatându-se o creştere de 39,58 %.
- Potrivit documentului, în anul 2016, un număr total de 6 inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu au fost achitaţi definitiv, faţă de 2 în anul 2015 constatându-se o creştere de 200 %.
- Se constată o creştere de 500% a numărului de inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu în sem.I 2016 faţă de sem. I 2015 şi respectiv o creştere de 400% a numărului de inculpaţi reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu în sem. I 2017 faţă de sem. I 2015.
- Din conţinutul analizelor semestriale privind soluţiile de achitare definitivă se constată că fără excepţie, toate soluţiile de trimitere în judecată a inculpaţilor achitaţi definitiv nu au fost considerate imputabile, chiar şi în situaţiile în care procurorii de şedinţă au făcut aprecieri în sens contrar.
- Totala lipsă de implicare a procurorilor cu funcţii de conducere în analiza concretă a cauzelor care au vulnerabilizat trimiterile în judecată ale DNA, cu consecinţa pronunţării unor soluţii de achitare, demonstrând un comportament intenţionat în a nu aprecia vreo trimitere în judecată ca imputabilă procurorului.
- Lipsă de preocupare pentru acurateţea formei actelor întocmite la nivelul Secţiei Judiciare din cadrul DNA, atât la nivelul procurorilor cu funcţii de execuţie, cât şi la nivelul procurorilor cu funcţii de conducere; în majoritatea cazurilor nu a fost efectuată nicio analiză asupra imputabilităţii soluţiei de trimitere în judecată în raport de argumentele instanţei de control judiciar; referatele privind soluţiile de achitare nedefinitive, întocmite şi prezentate echipei de control nu se conformează comunicărilor prevăzute de Ordinul nr. 30/2008 privind organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional la nivelul DNA.
- Referatele de achitare au fost întocmite de procurorii de şedinţă de la nivelul Structurii Centrale a DNA şi nu de procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul serviciilor teritorial emitente ale actului de sesizare a instanţei, cu privire la analiza imputabilităţii procurorului a acestor soluţii de achitare definitive.
- Nnu au existat informări de la nivelul Structurii Centrale către serviciile teritoriale în cazurile în care referatele de achitare au fost întocmite de procurorii de şedinţă de la nivelul Structurii Centrale a DNA şi nu de procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul serviciilor teritorial emitente ale actului de sesizare a instanţei, cu privire la analiza imputabilităţii procurorului a acestor soluţii de achitare definitive.
- Cu foarte puţine excepţii, niciun referat întocmit de către procurorii de şedinţă nu conţine aprecieri motivate efectiv şi corespunzător asupra imputabilităţii soluţiei procurorului, existând însă aprecieri referitoare la legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti sau, mai mult, la judecătorii cauzelor. Analizele efectuate asupra imputabilităţii procurorului a soluţiei de trimitere în judecată au fost, aşadar, formale pornind de la presupuneri şi comentarii pe text.
- La nivelul DNA, nu au fost întreprinse măsuri concrete pentru punerea în acord a dispoziţiilor precizate şi nu au fost făcute din oficiu raportări ale cauzelor cu inculpaţi achitaţi definitiv arestaţi sau nearestaţi preventiv conform Anexei 2 la Ordinul nr.213/2014 către Cabinetul procurorului general al PÎCCJ.
Inspecţia Judiciară (IJ) anunţa în luna aprilie că a început un control tematic la DNA, care va viza primirea, înregistrarea şi circuitul lucrărilor privind achitările definitive înregistrate în perioada 2016 – semestrul I 2017.
Conform IJ, controlul a vizat „eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul acestei direcţii”.
