Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut în 2016 cu 4,8% față de 2015, contribuţii mai importante având activităţile din sectoarele comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi logistica, hotelurile şi restaurantele, potrivit datelor provizorii publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Este cel mai bun an din 2008 încoace, din punctul de vedere al ritmului de creștere economică.
Investițiile productive au stagnat anul trecut, „avansul din prima jumătate fiind contrabalansat ulterior de acumularea de incertitudini și de așteptarea intrării în vigoare a rundei a doua de măsuri din Noul Cod Fiscal”, potrivit unui raport al Băncii Transilvania.
În termeni nominali, PIB-ul estimat pentru anul 2016 a fost de 759,228 miliarde de lei (în preţuri curente, sau 169 mild. euro). INS confirmă astfel estimările analiștilor din bănci.
Doar agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit pozitiv la creşterea PIB în anul 2016 faţă de anul 2015.
Contribuţiile pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:
- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,8%), cu o pondere de 18,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%;
- informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (14,2%);
- activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,0%;
- industria (+0,4%), cu o pondere de 23,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 1,7%, şi impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 10,5% la formarea PIB şi al căror volum s-a majorat cu 4,3%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal consumului final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,4% contribuind cu 4,5% la creşterea PIB, şi consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, cu o contribuţie de +0,4%, consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului său.
Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,8%), consecinţă a creşterii mai mari a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,3%, față de creșterea cu numai 7,6% a volumului exporturilor
2017
Guvernul și-a construit bugetul pe 2017 pe o estimare a creșterii PIB de 5,2%, considerată excesiv de optimistă de majoritatea analiștilor, mai ales în corelație cu păstrarea deficitului bugetar sub cota de alarmă de 3%.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimarea de creştere economică pe 2017, dar numai până la 4,4%, de la 3,9%, şi prețul unui deficit bugetar de 3,6%.
Fondul Monetar Internaţional a prognozat o creştere de 3,8%, iar Banca Mondială de 3,7%, ca și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Analiștii Erste Group se opresc la o creştere PIB de 4,3% în 2017, la fel ca și cei de la Banca Transilvania, Berenberg la 4,4%, iar EIU la 3,6%.
Pentru 2018, Comisia Europeană prevede o creștere de 3,7%, Erste Group de 2,8% și Banca Transilvania de 3,9%.
T4 / 2016
Comparativ cu trimestrul III 2016, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2016 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2015, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 4,7% pe seria brută şi cu 4,8% pe seria ajustată sezonier.
PIB estimat în date ajustate sezonier pentru trimestrul IV 2016 a fost de 194,340 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul III 2016.
Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2016 a fost de 227,141 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,7% faţă de trimestrul IV 2015.
„Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibilexx”, precizează INS.
Un răspuns
1.Exportul net a avut o contributie negativa de 0,7 la suta, care inseamna crestere economica consumerista si ceva miliarde de Euro imprumut (si crestere de datorie nationala) pentru plata diferentei dintre importurile mai mari ca exporturile.
2.Comertul cu ridicata si amanuntul, datorat exploziei vinzarilor supermarketurilor straine si importurilor de masini SECOND se adauga la un PIB care inseamna pierderi de locuri de munca si valuta pentru importuri!.
3.Fara o crestere industriala masiva si a exporturilor, cresterea economica este FICTIVA, insemnind caderea in continuare a monedei nationale – care prin inflatie „sustine”, (compensind) pe seama scaderii nivelului de trai – aceasta falsa crestere economica.
Urmeaza ca guvernul PSD care (recent) a refuzat (tacit) „proiectul de reindustrializare” propus, sa se mindreasca in toata lumea, cu aceasta (des)crestere economica consumerista!