Inflația anuală a urcat la 8,35% potrivit datelor publicate de INS, după ce prețurile au crescut cu 1,48% în luna ianuarie 2022. Aproape două cincimi din scumpirea generală pe ianuarie 2022 au venit din creșterile prețurilor la combustibili și energie sub diverse forme (în pofida plafonării) și tot două cincimi din impact a fost dat de creșterea generalizată a prețurilor la produsele alimentare.
Inflaţia MEDIE anuală (februarie 2021 – ianuarie 2021 față de februarie 2020 – ianuarie 2020) a urcat la 5,5% pe metodologia națională. De reținut, INS nu a mai publicat și calculul pe metodologia armonizată pentru comparabilitate la nivel internațional.
Prețurile produselor alimentare au crescut în ianuarie cu 1,15% (+7,24% pe ultimele 12 luni). Valori semnificative s-au înregistrat la produsele de morărit și panificație (+1,31%), ouă (+2,44%), brânză (+1,40%), pește (+1,51%), carne și preparate din carne (+0,78%, cu +1,55% la carnea de pasăre și +0,93% la carnea de bovine) și ulei comestibil (+1,55% față de luna precedentă și circa 24% față de ianuarie 2021).
(Citiți și: ”BNR majorează prognoza de inflație: Prețurile ar putea crește cu aproape 10% până la sfârșitul anului”)
La acest avans generalizat, s-a adăugat conjunctural majorarea prețurilor la legume și conserve de legume (+2,58%), unde cartoful (+2,12%, dar +25,67% anual) s-a situat, oarecum surprinzător, sub media altor legume (+2,95%). La fructe, scumpirea generală a fost de doar 1,97%, urmare a influenței favorabile venite de la fructele din import (-1,09%, singura ieftinire pe partea alimentară).
La produsele nealimentare (indice +1,73%), creșterile de prețuri cele mai consistente au fost la carburanți (+3,59%, după ieftinirea de -0,78% din luna decembrie), la energia termică (+6,39%) și gaze naturale (+6,22%). La care s-a mai adăugat, cu pondere mare în coșul de consum, scumpirea produselor din tutun (+1,27%).
De reținut, a continuat majorarea difuză la mărfuri precum produse de uz casnic și mobilă (+0,63%, cu +0,91% la aragaze și +0,86% la frigidere, semn că valul prețurilor industriale a prins contur), autoturisme și piese de schimb (+0,56%), îmbrăcăminte (+0,41%) sau articole de igienă, cosmetice și medicale (+0,40%).
La servicii, s-a consemnat o majorare de 1,37%, cu valori semnificativ mai mari la apă, canal, salubritate (+4,37% și +12% anual), transport interurban (+2,23%), îngrijire medicală (+1,01%), igienă și cosmetică (+0,97%), transport aerian (+19,86% lunar dar numai 5,39% anual), dar cu pondere foarte mică în consum).
Inflația aflată sub controlul politicii monetare, în creștere semnificativă
De reținut, valoarea CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare (care nu include impactul nefast al evoluțiilor de preț la tutun și combustibili) a urcat la cea mai mare valoare din ultimele 12 luni, întrerupându-și trendul anterior de scădere. Ceea ce explică decizia mai pronunțată de politică monetară, în contextul puseului inflationist dat de alinierea nefastă a mai tuturor factorilor de influență.
Prețurile industriale, situate cu avansul la 33,3% vor continua transmiterea parțială dar sistematică spre produsele de larg consum pe parcursul lunilor care vin. La acestea se adaugă scumpirea alimentelor și creșterea facturilor la energia consumată pe perioada anotimpului rece, ceea ce va menține presiunea pe indicele prețurilor de consum.
Una peste alta, creșterea prețurilor a fost estimată în creștere pronunțată pentru anul în curs. Doar în T1 2022 se va produce inițial o diminuare temporară a inflației anuale prin efect de bază dar va urma un vârf important (+11,2%) de inflație în T2, odată cu scoaterea plafonării facturilor la energie. Scăderea IPC ar urma să se producă de-abia în partea a doua a anului curent și mult mai lent decât se anticipa anterior (9,6% în T4, comparativ cu 5,9% în proiecția anterioară, cu o prelungire la 8% în T1 2023) pentru ca o scădere la 5% să fie atinsă de-abia în T2 2023.