La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

Cronicile

Inflaţia din România, văzută dinspre Europa

de Marin Pana , 21.3.2018

În prima lună a anului, preţurile au fost mai mari cu 2,66% faţă de cele din anul 2015, potrivit datelor publicate de INS la mijlocul acestei luni în buletinul statistic de preţuri nr.1/2018.

Astfel, România figurează, potrivit clasificării armonizate la nivel european a mărfurilor şi serviciilor, uşor peste media europeană de 2,27%, sub Cehia (+4,4%) sau Ungaria (+4,01%) şi aproape de Polonia (+2,4%) sau Slovacia (+2,59%).

De reţinut, toate aceste ţări s-au plasat la confluenţa anilor 2017 şi 2018 pe contrasens cu tendinţa mediei UE (-0,7% rata lunară a creşterii preţurilor între decembrie 2017 şi ianuarie 2018). Slovacia a înregistrat cel mai rapid avans, cu +0,9% iar Cehia s-a situat pe acelaşi palier cu noi (+0,7%), în timp ce Ungaria (+0,3%) şi Polonia (+0,2%) au consemnat valori pozitive mai reduse.

Împreună cu ele, facem parte dintre cele doar opt state membre UE în care preţurile au crescut în prima lună a anului curent, în timp ce în alte 19 de state preţurile au scăzut iar în Lituania au stat aproape pe loc ( însă la un nivel de +5,87% faţă de anul 2015). Precizăm că anul 2015 este noul an de referinţă pentru calcularea indicatorilor economici de profil ( a înlocuit anul 2010).

Se poate observa că, faţă de preţurile din anul 2015, România se situa la finele primei luni din 2018, în contextul inflaţiilor din statele europene, doar pe locul 9. După Lituania, Estonia, Cehia, Regatul Unit, Ungaria ( toate mai sus de 4%), Austria, Belgia şi Letonia. Venind însă de pe locul 16, ocupat la sfârşitul lui 2017.

Care au fost creşterile de preţuri în România pe clasificarea Eurostat

Pentru a avea o imagine mai clară pe tipuri de produse şi servicii, cu 12 categorii urmărite după o metodologie armonizată la nivel european în loc de doar trei categorii potrivit metodologiei naţionale mai vechi şi încă utilizată ca referinţă din motive tehnice, vă prezentăm şi care au fost creşterile de preţuri pe tipuri de cumpărături şi facturi.

Faţă de media de 2,66%, împrăştierea valorilor pe secţiuni este destul de mare, între -4,13% la recreere şi cultură şi mergând până la +7,61% la băuturi alcoolice şi tutun. Cu alimentele şi băuturile nealcoolice foarte aproape de media generală (+2,54%) şi cu cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili în creştere de peste două ori mai mare (+5,90%).

Creşterea preţurilor în luna ianuarie 2018 în România faţă de anul de referinţă 2015 pe grupele de mărfuri şi servicii ECOICOP (grupare utilizată la Oficiul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat)

Diferenţele sunt destul de pronunţate şi în interiorul categoriilor amintite mai sus. De pildă, la alimente şi băuturi nealcoolice, avem valori mai mari la lapte, brânză, ouă (+6,80%), fructe (+4,00%) şi legume (+3,25%) dar şi scăderi de preţuri la ceai, cafea, cacao (-3,34%) sau apă minerală (-2,21%).

Similar, dacă produsele din tutun s-au scumpit din 2015 încoace cu 10,96%, băuturile alcoolice s-au ieftinit uşor (-0,33%, cu -1,42% la băuturi spirtoase). Diferenţa semnificative mai apar între scumpirile la electricitate (+7,63%), pe de o parte, şi gaze (0,85%) împreună cu energia termică (+0,50%), pe de altă parte.

(Citiți și: ”Rata anuală a inflaţiei a urcat la cel mai mare nivel din iunie 2013: 4,72% în februarie 2017”)

Unele situaţii sunt chiar amuzante, precum cea de la alimentarea cu apă a locuinţelor, unde ieftinirea de -8,56% la alimentarea cu apă a fost contrabalansată prin scumpirea de +9,31% la colectarea apelor uzate. La sănătate, media de 1,20% a reieşit din ieftinirea produselor, aparatelor şi echipamentelor medicale (-1,30%), conjugată cu majorarea tarifelor la serviciile medicale ambulatorii (+6,13%).

În fine, merită menţionată situaţia din comunicaţii, unde scumpirea ( altminteri modică) de +0,70% este puternic concentrată pe majorarea tarifelor poştale (+30,66%), în timp ce echipamentele de telefon şi telefax au rămas la preţuri cvasiconstante (+0,04%) iar serviciile de telefon şi telefax au avansat cu doar +0,25%.

(Citiți și: ”Presiunea inflației: BNR majorează la 2,25% dobânda de politică monetară. A doua oară într-o lună”)

Ideea este că inflaţia apare localizat în anumite sectoare iar, în interiorul lor, la anumite produse sau servicii, a căror evoluţie ar trebui urmărită mai atent. Asta pentru a discerne cât anume din creşterea preţurilor se înscrie în tendinţa generală şi se justifică prin cost şi/sau creşterea calităţii, şi cât apare discutabil, în condiţii speciale ale pieţii.

Una peste alta, ar trebui să facem tranziţia treptată dinspre o abordare limitată la orizontul naţional de timp spre o perspectivă europeană. Care ne poziţionează mai clar în uniunea de state din care facem parte şi cu care, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta, vom evolua tot mai sincronizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.3.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Reacția Comisiei Europene față de intenția Guvernului de a schimba codurile penale prin OUG

Iulian Soare

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, la solicitarea și potrivit G4Media.ro, că nu va specula în legătura cu posibilitatea ca Guvernul României… Mai mult

Stiri

Ministrul de finanțe explică lipsa de credibilitate a României: Previziunile economice pesimiste ale Comisiei influențează piețele, efectul confirmă prognoza

Alexandra Pele

Raportul de țară al Comisiei Europene este nefavorabil României, iar prognozele pesimiste ”tind să se confirme”, a acuzat Eugen Teodorovici, vineri, în cadrul conferinței de… Mai mult

Stiri

Selecție pentru naționala României la Campionatul European de Securitate Cibernetică

Vladimir Ionescu

Tinerii cu talent la calculatoare se pot înscrie la preselecțiile pentru echipa națională a României care va participa la Campionatul European de Securitate Cibernetică 2019,… Mai mult

Stiri

Neuroleptice administrate copiilor – CRJ cere explicații pentru unul dintre abuzurile din sistemul de protecție specială

Vladimir Ionescu

Neuroleptice în cantități alarmante și de cele mai multe ori la cererea îngrijitorilor acestora, nu a reprezentantului lor legal, au fost administrate anul trecut, în… Mai mult

Stiri

Reacții furioase ale Siriei după afirmația lui Donald Trump că ”a venit vremea ca SUA să recunoscă suveranitatea Israel în Golan”

Razvan Diaconu

”După 52 de ani, a venit vremea ca Statele Unite să recunoască deplin suveranitatea Israelului în Golan, care are o importanţă strategică pentru statul Israel… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cheamă reprezentanții societății civile la consultări privind referendumul pe justiţie

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis invitaţii reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale pentru consultări privind referendumul pe justiţie, care vor avea loc marţi. Anunţul, potrivit News.ro, a… Mai mult

Stiri

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare. Impactul asupra băncilor ar urma să scadă la sub un miliard de lei

Alexandra Pele

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare, printr-un OUG care ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, după o nouă discuție… Mai mult