duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 martie, 2018

În prima lună a anului, preţurile au fost mai mari cu 2,66% faţă de cele din anul 2015, potrivit datelor publicate de INS la mijlocul acestei luni în buletinul statistic de preţuri nr.1/2018.

Astfel, România figurează, potrivit clasificării armonizate la nivel european a mărfurilor şi serviciilor, uşor peste media europeană de 2,27%, sub Cehia (+4,4%) sau Ungaria (+4,01%) şi aproape de Polonia (+2,4%) sau Slovacia (+2,59%).


De reţinut, toate aceste ţări s-au plasat la confluenţa anilor 2017 şi 2018 pe contrasens cu tendinţa mediei UE (-0,7% rata lunară a creşterii preţurilor între decembrie 2017 şi ianuarie 2018). Slovacia a înregistrat cel mai rapid avans, cu +0,9% iar Cehia s-a situat pe acelaşi palier cu noi (+0,7%), în timp ce Ungaria (+0,3%) şi Polonia (+0,2%) au consemnat valori pozitive mai reduse.

Împreună cu ele, facem parte dintre cele doar opt state membre UE în care preţurile au crescut în prima lună a anului curent, în timp ce în alte 19 de state preţurile au scăzut iar în Lituania au stat aproape pe loc ( însă la un nivel de +5,87% faţă de anul 2015). Precizăm că anul 2015 este noul an de referinţă pentru calcularea indicatorilor economici de profil ( a înlocuit anul 2010).

Se poate observa că, faţă de preţurile din anul 2015, România se situa la finele primei luni din 2018, în contextul inflaţiilor din statele europene, doar pe locul 9. După Lituania, Estonia, Cehia, Regatul Unit, Ungaria ( toate mai sus de 4%), Austria, Belgia şi Letonia. Venind însă de pe locul 16, ocupat la sfârşitul lui 2017.

Care au fost creşterile de preţuri în România pe clasificarea Eurostat


Pentru a avea o imagine mai clară pe tipuri de produse şi servicii, cu 12 categorii urmărite după o metodologie armonizată la nivel european în loc de doar trei categorii potrivit metodologiei naţionale mai vechi şi încă utilizată ca referinţă din motive tehnice, vă prezentăm şi care au fost creşterile de preţuri pe tipuri de cumpărături şi facturi.

Faţă de media de 2,66%, împrăştierea valorilor pe secţiuni este destul de mare, între -4,13% la recreere şi cultură şi mergând până la +7,61% la băuturi alcoolice şi tutun. Cu alimentele şi băuturile nealcoolice foarte aproape de media generală (+2,54%) şi cu cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili în creştere de peste două ori mai mare (+5,90%).

Creşterea preţurilor în luna ianuarie 2018 în România faţă de anul de referinţă 2015 pe grupele de mărfuri şi servicii ECOICOP (grupare utilizată la Oficiul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat)

Diferenţele sunt destul de pronunţate şi în interiorul categoriilor amintite mai sus. De pildă, la alimente şi băuturi nealcoolice, avem valori mai mari la lapte, brânză, ouă (+6,80%), fructe (+4,00%) şi legume (+3,25%) dar şi scăderi de preţuri la ceai, cafea, cacao (-3,34%) sau apă minerală (-2,21%).

Similar, dacă produsele din tutun s-au scumpit din 2015 încoace cu 10,96%, băuturile alcoolice s-au ieftinit uşor (-0,33%, cu -1,42% la băuturi spirtoase). Diferenţa semnificative mai apar între scumpirile la electricitate (+7,63%), pe de o parte, şi gaze (0,85%) împreună cu energia termică (+0,50%), pe de altă parte.

(Citiți și: ”Rata anuală a inflaţiei a urcat la cel mai mare nivel din iunie 2013: 4,72% în februarie 2017”)

Unele situaţii sunt chiar amuzante, precum cea de la alimentarea cu apă a locuinţelor, unde ieftinirea de -8,56% la alimentarea cu apă a fost contrabalansată prin scumpirea de +9,31% la colectarea apelor uzate. La sănătate, media de 1,20% a reieşit din ieftinirea produselor, aparatelor şi echipamentelor medicale (-1,30%), conjugată cu majorarea tarifelor la serviciile medicale ambulatorii (+6,13%).

În fine, merită menţionată situaţia din comunicaţii, unde scumpirea ( altminteri modică) de +0,70% este puternic concentrată pe majorarea tarifelor poştale (+30,66%), în timp ce echipamentele de telefon şi telefax au rămas la preţuri cvasiconstante (+0,04%) iar serviciile de telefon şi telefax au avansat cu doar +0,25%.

(Citiți și: ”Presiunea inflației: BNR majorează la 2,25% dobânda de politică monetară. A doua oară într-o lună”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ideea este că inflaţia apare localizat în anumite sectoare iar, în interiorul lor, la anumite produse sau servicii, a căror evoluţie ar trebui urmărită mai atent. Asta pentru a discerne cât anume din creşterea preţurilor se înscrie în tendinţa generală şi se justifică prin cost şi/sau creşterea calităţii, şi cât apare discutabil, în condiţii speciale ale pieţii.

Una peste alta, ar trebui să facem tranziţia treptată dinspre o abordare limitată la orizontul naţional de timp spre o perspectivă europeană. Care ne poziţionează mai clar în uniunea de state din care facem parte şi cu care, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta, vom evolua tot mai sincronizat.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: