Rata anuală a inflației din zona euro a urcat în august la 9,1%, de la 8,9% în iulie, semnalând o adâncire a crizei costului vieții, dar și o persistență a șocurilor de ofertă.
Inflația de bază, cea care exclude prețurile volatile cum ar fi cele ale energiei și alimentelor, a urcat de la 4% la 4,3% și va reprezenta, potrivit analiștilor, principala preocupare a oficialilor Băncii Centrale Europene (BCE) la ședința de politică monetară de săptămâna viitoare, avertizează specialiștii.
Avansul prețurilor din zona euro a fost alimentat în august, în principal, de evoluția inflației la alimentele procesate și la bunuri, dar și serviciile s-au scumpit într-o anumită măsură.
Pe de altă parte, inflația la energie a scăzut pentru a doua lună la rând, în ciuda prețurilor record la energie electrică și gaze, ca urmare a efectului de bază, dar și pe fondul unor prețuri mai scăzute la carburanți.
”Principala îngrijorare este creșterea surprinzătoare a inflației la mărfuri. Creșterea de la 4,5% la 5% a fost mult peste așteptări și alimentează temeri cu privire la efecte de runda a doua generate de prelungirea șocului costurilor materiilor prime”, notează specialiștii băncii olandeze ING într-o notă transmisă investitorilor.
(Citiți și: ”Avem în față ”Furtuna Perfectă”: Au apărut CRONICILE 85 – titlurile și autorii”)
”Specificul” european împinge prețurile în sus, în ciuda temperării presiunilor la nivel global
Ei avertizează că aceste probleme s-au mai temperat la nivel global, unde presiunile pe partea de ofertă s-au diminuat în ultimele luni. Prețurile materiilor prime au început să scadă, inclusiv la alimente și la petrol, punctează ei.
”Cu toate acestea, problemele specifice Europei continuă să împingă inflația în sus. Criza gazelor naturale și seceta se suprapun unor presiuni persistente asupra cererii care acționează asupra inflației. Inflația pe partea cererii se menține slabă în zona euro”, susțin economiștii.
Consumul gospodăriilor este sub nivelul de dinainte de pandemie, iar vânzările cu amănuntul s-au înscris pe o tendință descendentă încă din noiembrie. Cele mai recente date indică o creștere cu 2,1% a salariilor ”negociate” la nivel de sindicate, ceea ce sugerează că nu există riscul materializării unei spirale prețuri-venituri.
”Zona euro se confruntă cu o presiune fără precedent a veniturilor reale. Odată ce încetinirea economică devine tot mai pronunțată, fiind posibil să ne confruntăm chiar cu o contracție în acest moment, întrebarea este cât de tare va apăsa BCE pe frână”, punctează experții ING.
Inflația va ajunge la 10% până la sfârșitul anului
Cu toate că sondajele realizate în rândul companiilor indică o atenuare a problemelor de pe lanțul de aprovizionare, prețurile mărfurilor au crescut într-un ritm mai accelerat în august, decât în iulie. Inflația din zona serviciilor a accelerat la rândul său la 3,8%.
”Privind înainte, inflația va continua să crească în lunile ce urmează odată ce măsurile temporare implementate de state precum Germania pentru ținerea prețurilor jos vor expire. În plus, prețurile europene ale gazelor tind să împingă în sus inflația energetică cu o întârziere de circa trei luni, potrivit calculelor experților capital Economics. Cu alte cuvinte, recordurile de acum se vor regăsit în HIPC în noiembrie.
”De asemenea, (creșterea prețurilor gazelor, n.r.) va crește prețurile alimentelor prin creșterea costului îngrășămintelor și duce totodată la o creștere a inflației de bază, prin creșterea costurilor firmelor cu energia. Înainte de sfârșitul anului, ne așteptăm ca inflația generală să atingă 10%”, se arată într-o notă transmisă investitorilor de Jack Allen-Reynolds, economist senior.
În opinia sa, datele din august ar putea determina BCE să majoreze dobânzile de politică monetară cu 75 de puncte de bază, un ”pas” mai mare decât indicase anterior.
***
