fbpx

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

Inflația: combinația explozivă dată de carburanți, electricitate și produsele volatile

de Marin Pana 10.11.2017

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în luna octombrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 1,28%, cea mai mare creştere din ultimii cinci ani (o valoare similară nu a mai fost consemnată din ianuarie 2013).

Astfel, indicele de inflaţie anuală a crescut brusc, pe o traiectorie accelerată, de la +1,15% în august la +1,77% în septembrie şi +2,63% în octombrie.

Cea mai importantă contribuţie directă la această evoluţie a avut-o majorarea cu 6,94% a preţurilor la energia electrică, care, împreună cu majorarea de 3,47% a preţurilor la combustibili (ambele grupe cu ponderi mare în coşul de consum) au dat aproape 55% din valoarea cu caracter de excepţie a inflaţiei lunare.

Din păcate, peste această evoluţie s-a suprapus revenirea predictibilă a preţurilor la produsele volatile, cele care a permis ( prin scădere zezonieră) în august o ieşire temporară de pe traiectoria de creştere a inflaţie dar a şi mascarea tensiunilor. Concret, legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 6,67%, fructele şi conservele de fructe cu 2,54% iar ouăle cu 6,63% (în treacăt fie spus, mult mai puţin decât în ţările occidentale afectate de scandalul contaminării cu pesticide).

De reţinut, însă, influenţele cumulate ale acestor preţuri volatile pe valoarea de ansamblu a IPC, au fost de 0,32% din 1,28% ( exact un sfert, cu 0,22% din legume, 0,06% din fructe şi numai 0,04% din ouă), mult sub efectul de 0,44% ( exact o treime) dat de electricitate şi comparabil cu cel de 0,29% rezultat din scumpirea carburanţilor (nu mai revenim asupra creşterii accizei, care s-a adăugat peste creşterea preţurilor mondiale).

Aşadar, vestea bună (în contextul dat) este că mai mult de 80% din creşterea lunară a preţurilor a fost conjuncturală şi NU SE VA MAI REPETA în viitorul imediat. Este şi explicaţia prognozei de 2,7% inflaţie anuală oferită de analiza BNR pentru finalul anului în curs. Vestea mai puţin bună este că aproape 20% din inflaţia consemnată pe luna octombrie este difuz plasată în mărfuri şi servicii iar această component este mult mai durabilă pe termen mediu.

Exemplele cele mai bune sunt carnea şi produsele din carne (+0,51% dar la o pondere foarte însemnată în coşul de consum) sau lapte şi produse lactate ( +1,07%), pe partea de produse alimentare, precum şi încălţămintea ( +0,75%) sau îmbrăcămintea (+0,44%) pe partea de produse nealimentare. Ceea ce nu exclude majorările de tarife din servicii precum cinematografe, teatre, muzee (+0,50%), restaurante, cafenele, cantine (+0,41%) sau chirii (+0,32%).

Oarecum paradoxal în acest tablou al evoluţiei generale a preţurilor, reducerea tarifelor la telefonie raportate la moneda unică europeană (leul s-a apreciat uşor în octombrie), a acţionat în sensul reducerii IPC prin valoarea de -0,19% consemnată de INS, care a contribuit la distribuţia ceva mai ciudată în raport cu teoria a inflaţiei pe segmentul de servicii ( doar 0,16%, adică exact o optime din IPC).

Revenind la „inflaţia difuză” menţionată mai sus la produse alimentare şi nealimentare, puţin spectaculoasă dar insidioasă odată cu creşterea veniturilor, după evoluţiile de pe piaţa valutară, se poate naşte întrebarea dacă nu cumva s-a atins un punct în care preţurile tind să rămână stabile, dar nu în lei ci exprimate în euro.

În cazul unui răspuns afirmativ, e suficientă o corelaţie clară. Ce ar putea apare logic, deoarece avem de-a face cu producţia de mărfuri şi servicii din România, dar nu neapărat românească. Cu o contabilitate văzută la nivel de grup multinaţional în euro şi nu în lei. Grup pentru care creşteri de salarii nominale gen +1,5% în lei ar putea fi descrise drept hazlii la inflaţia estimată pentru 2018.

Tehnic vorbind, situaţia nu este nici pe departe atât de serioasă cum ar putea părea emotional sau dintr-o abordare strict aritmetică. Martor este indicatorul CORE 2, urmărit de politica monetară. Acesta este clar ceva mai mare în ultimele două luni faţă de valorile din prima parte a anului dar nu arată deloc problematic, mai ales în contextul în care în pofida puseurilor de creşteri localizate de preţuri din octombrie, nu s-a modificat aproape deloc ( +0,37% faţă de +0,35%), deci avem capacitatea de a gestiona asemenea situaţii.

Problema este, mai degrabă, cum vom gestiona situaţia din perspectiva expectaţiilor şi cum vom putea să ne păstrăm calmul în raport cu o creştere ce poate părea mare a preţurilor dar este generată de ceva foarte abstract pentru marea parte a populaţiei, precum efectul de bază.

Adică, din noiembrie 2017 şi până în martie 2018, tocmai valorile foarte mici de inflaţie lunară din anul precedent (izvorâte din politica fiscal) vor presa în sensul unui vârf efemer de inflaţie. Care nu mai prezintă potenţial însemnat de creştere pe termen mediu ( vezi valorile de 3,2% pentru finalul lui 2018 şi reducerea la 3,1% estimată de analiza BNR pentru septembrie 2019, întinderea maximă a intervalului de prognoză.

Deocamdată, rata MEDIE a inflaţiei pe ultimele 12 luni a rămas la +0,7% după metodologia naţională şi a urcat la +0,6% potrivit indicelui IAPC, armonizat la nivelul UE. În continuare, valorile relative reduse ale inflaţiei din anul precedent vor fi înlocuite de unele mai ridicate în lunile care vin iar inflaţia medie anuală media se va duce spre valoarea de moment a inflaţiei anuale.

Deocamdată, preţurile din 2017 au fost sub cele din 2013

Pentru a ne poziţiona corect în privinţa evenimentelor destul de agitate din ultimii patru ani în materie de schimbări de taxe, impozite şi salarii, poate că ar fi util să reamintim care a fost evoluţia inflaţiei medii anuale până în prezent ( cea care arată procesul în timp şi nu poza de moment data de inflaţia anuală rezultată din raportarea unei anumite luni la luna corespunzătoare din anul precedent).

Spre surpriza celor care poate au uitat că au beneficiat de importante scăderi de preţuri în trecutul apropiat precizăm că datele statistice ale INS arată că NE PLASĂM ÎNCĂ (desigur, pe o altă structură)  SUB PREŢURILE MEDII DIN 2013. Foarte probabil, la nivelul întregului an vom putea vorbi despre o anumită creştere a preţurilor ( încadrată în recomandarea teoretică de 2% plus/minus ceva sau 2,5% plus/minus 1% particularizat pentru România), de-abia în 2018.

Adică, dacă luăm deciziile corecte, mai avem şansa de a ne stabiliza indicatorii economici la valori care să asigure stabilitatea macroeconomică. Din fericire, cum spunea titlul unui film celebru, ”Poştaşul sună întotdeauna de două ori”. Dacă, însă, nu-i răpundem, s-ar putea să nu mai sune a treia oară. Or, cu toţii ştim cam de ce sună poştaşul la uşă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.11.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Probleme și cu vaccinul Johnson & Johnson: se amână lansarea în Europa după raportarea de tromboze îm SUA

Iulian Soare

Grupul Johnson&Johnson a anunțat marți că amână lansarea vaccinului său anti-Covid în Europa, după raportarea unor cazuri rare de cheaguri de sânge în SUA. Compania… Mai mult

Stiri

Valeriu Gheorghiţă: Peste 2,3 milioane de persoane vaccinate. Johnson&Johnson va fi administrat după ce apare decizia EMA

Vladimir Ionescu

Peste 2,3 milioane de persoane au fost vaccinate anti-Covid în România, cu cel puțin o doză, iar alte 505.000 de persoane se află pe lista… Mai mult

Stiri

Martie 2021 – sub efectul scumpirii carburanților, inflația anuală a rămas peste 3%

Marin Pana

Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de… Mai mult

Just Business

Antreprenorii își pot înscrie proiectele de startup-uri tech, pentru selecția din 26 aprilie, în Comunitatea Launch

Adrian N Ionescu

Fondatorii potențiali de sturtup-uri tech pot aplica online pentru următoarea perioadă de selecţie a proiectelor lor, derulată de comunitatea Launch începând din 26 aprilie, în… Mai mult

Stiri

Fostul primar Onțanu, condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare – pentru o mită evaluată la peste 4 mil. euro

Vladimir Ionescu

Fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onțanu (general în rezervă), a fost condamnat marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la… Mai mult

Europa

Germania / Guvernul federal preia de la landuri decizia de impunere a restricțiilor în pandemie

Iulian Soare

Guvernul german a aprobat proiectul prin care autoritatea privind legislația în vederea limitătii pandemiei de Covid-19 se transferă la nivel federal, aceste reglementări urmând să… Mai mult

Stiri

Romgaz vrea să finanțeze achiziția participației Exxon la Neptun Deep prin emisiune de obligațiuni

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a anunțat că va solicita rating din partea a două companii de evaluare, pentru putea finanța, și printr-o emisiune de obligațiuni corporatiste, eventuala… Mai mult