Inflația anuală va rămâne în jurul pragului de 5% până la începutul trimestrul al doilea din 2013, conform estimărilor BNR prezentate la Raportul asupra inflatiei de miercuri.
Urmare a acestui fapt, inflația medie anuală ( utilizată ca reper pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht) va reveni treptat de la valoarea minimă record de 2,8%, atinsă în lunile iulie-august, spre 4%.
După ce inflația anuală a urcat la 5,33% în luna septembrie, noua estimare a BNR pentru finalul acestui an a crescut semnificativ de la 3,2% la 5,1%, fiind greu de presupus că în ultimele trei luni ale acestui an se va reuși o recuperare mai mare de 0,2% la nivelul creșterii prețurilor prin performanțe mai bune în octombrie, noiembrie și decembrie 2012 față de octombrie, noiembrie și decembrie 2011.
Analiza pe componente dezvăluie ce anume a schimbat atât de mult rezultatul final avut în vedere pentru 2012 ( vezi tabelul ). Așa numitele produse cu prețuri volatile ( mai plastic denumite ”legume, fructe, ouă”- LFO) au determinat, atât prin creșterea spectaculoasă de după mijlocul anului cât și prin efectul de bază al ieftinirilor de anul trecut o majorare de aproape un punct procentual a inflației pe acest an.
Totuși, ar fi de reținut că un efect cumulat de aceeași amplitudine cu cel al LFO a venit de la combustibili (o treime) și de la produsele și serviiciile ale căror prețuri intră sub incidența măsurilor de politică monetară ( grupate sub denumirea de CORE 2 ajustat au adus celelalte două treimi). Explicația principală în acest caz nu este vremea nefavorabilă ci creșterea considerabilă a cursului de schimb, translată în scumpirea energiei necesare în procesele de producție.
Reintrarea în culoarul de variație vizat de BNR în politica de țintire a inflației se va face de-abia la finalul anului viitor, când ținta de inflație este și mai ambițioasă ( 2,5% față de 3% în acest an). Trebuie subliniat că sintagma ”țintire a inflației” este o traducere literală a expresiei din limba engleză, unde are mai degrabă conotația de ancorare a expectațiilor inflaționiste.
Atingerea obiectivului punctual de plasare la finele lunii decembrie în intervalul de plus/minus un punct procentual în raport cu valoarea centrală anunțată ar urma să se facă la limită, potrivit scenariului cel mai probabil avut în vedere de BNR. Pe componente, evoluția influențelor asupra indicelui prețurilor de consum ar urma să fie:
În acest context, Banca Națională a ales să păstreze rata de politică monetară la nivelul de 5,25%, ușor peste inflația estimată pentru lunile următoare, poziționare similară cu cea din Ungaria sau Polonia, țări ce au același regim de flotare a monedei naționale. Pentru referință, ar trebui amintită și cealaltă țară din Europa Centrală, Cehia, care are funcționează cu o inflație aproape la fel de mare ca a noastră dar cu o dobânda de politică monetară redusă, aproape de cea a BCE, însă acela este un caz cu totul particular.
Cert este că BNR, pentru a descuraja speculațiile pe curs și a încuraja investițiile (ceea ce nu e simplu în condițiile deschiderii contului de capital) a ales să controleze ”ferm” în loc de ”adecvat” lichiditatea, respectiv să limiteze accesul la finanțarea prin operațiuni de tip repo pentru a controla mai bine masa monetară aflată în contrapartidă cu bunurile tranzacționate pe piața internă.
Soluția este, însă, una cu orizont de timp limitat, în condițiile în care deja cererea internă este puternic descurajată iar PIB are un diferențial negativ ridicat, prețul plătit pentru a păstra echilibrele macroeconomice. Rezolvarea adevărată pentru schimbarea combinației creștere redusă-inflație sub control cu creștere robustă-inflație redusă nu poate veni decât pe calea investițiilor în economie și a creării de noi locuri de muncă.
O redirijare a resurselor la nivel național dinspre consum spre producție nu este fezabilă, din motive obiective, legate de nivelul de trai și de lipsurile ce se manifestă în domeniile sociale gestionate de stat.
Așadar, singura soluție sustenabilă este finanțarea externă din fonduri europene ( cea privată nu prea se întrevede a crește, ba chiar asistăm la o reducere a expunerii pe România). De altfel, parcă de aceea și aderasem la UE.
