La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

de Marin Pana , 6.9.2019

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea în preţuri nominale a fost de circa 441 miliarde lei dar, prin ajustarea cu sezonalitatea, s-a ajuns la aproape 509 miliarde lei.

Reamintim că distribuţia PIB pe cele două jumătăţi ale anului nu este echilibrată ci are o proporţie de circa 45% / 55% în valori nominale. Dacă ţinem cont de estimarea de 1.031 miliarde lei pentru 2019, utilizată inclusiv pentru stabilirea deficitului bugetar la 2,76% din PIB, rezultă că mai avem nevoie de realizarea efectivă a unei valori nominale de 590 miliarde lei în a doua jumătate a anului pentru a atinge obiectivele fixate.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

De remarcat, însă, chiar și cei 509 miliarde lei de după ajustarea sezonieră se situează sub jumătate din prognoza oficială. Iar asta pe un trend de scădere a avansului PIB, plecat de la evoluția semnificativ mai slabă a sectorului industrial. În aceste condiții se conturează ipoteza unui rezultat economic situat sub așteptări, care va presupune o ajustare a mai multor indicatori, inclusiv deficitul bugetar.

După recalcularea pe ultimii doi ani, seriile ajustate sezonier şi comunicate la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte economii arată astfel:

Probleme în structura de formare a PIB

Sectorul de comerţ, transporturi etc. s-a apropiat ca realizări în materie de valoare adăugată brută ( VAB) de industrie și a generat cea mai importantă contribuție la creșterea economică, respectiv 1,2 puncte procentuale din cele 3,8 pp ale VAB. Activitatea din construcții a revenit puternic ( aproape 15 procente în plus în volum) și a adus alte 0,5 pp.

Tot câte o jumătate de punct procentual au adăugat la avansul PIB informațiile și comunicațiile, precum și segmentul de activități profesionale, servicii suport etc. Tranzacțiile imobiliare, legate indisolubil de sectorul de construcții, au adăugat 0,4 pp, aceeași valoare care a rezultat din calculul statistic pentru administrația publică, unde majorările de salarii sunt asimilate cu mai multă valoare adăugată.

De reţinut, însă, toate sectoarele-cheie ale economiei, industria, agricultura și finanțele ( contabilizate împreună cu asigurările) au adus împreună un mare zero în materie de creștere economică. Mai mult, datele pe trimestrul doi arată un îngrijorător declin pe zona industrială, care a marcat contraperformanța de a avea o contribuție negativă la creșterea PIB ( -0,2 puncte procentuale).

În fine, ar mai fi de subliniat ponderea cam mare a impozitelor nete pe produs în rezultatul economic comunicat oficial, și anume de 0,9 puncte procentuale. Desigur, adăugarea lor este conformă cu procedura de calcul a PIB dar ponderea de aproape o cincime din rezultatul final și plasarea pe locul doi după comerț ca factor de influență apare ca exagerată.

Atenție la comerțul internațional !

În ce privește efectele pe avansul PIB pe partea de formare, am selectat doar efectul comerţului internațional. Cifrele INS arată clar cum diferenţa marcată ca ritm de creştere în volum în favoarea importurilor ( 6,4% faţă de doar 2,7% la exporturi) a afectat puternic ritmul de creştere economică. Soldul negativ de două procente a afectat  puternic avansul PIB.

Din păcate, majorarea veniturilor s-a făcut peste capacitatea economiei de a acoperi cererea sporită artificial și în condițiile unor măsuri care au îndepărtat investitorii. Pe această cale, stimularea creşterii economice a rămas să fie acoperită conjunctural de sectoare economice „secundare”, în timp ce industria sau agricultura, afectate și de costuri sporite semnificativ (vezi indicii de preț de peste opt procente) au pierdut teren în fața produselor de import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->