România rămâne pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene în clasamentul mondial privind calitatea vieții și bunăstarea socială, chiar dacă urcă o poziție și ajunge pe locul 44 din 168 de țări, conform studiului Indicelui de Progres Social 2021, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 168 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale.
Metodologia și indicatorii luați în considerare pe cele trei simensiuni:
- în categoria nevoilor de bază – hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală
- care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului
- elemente care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată.
În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.
România totalizează 78,41 de puncte din 100, un scor ușor mai ridicat față de anul precedent, și se regăsește, conform acestuia, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Ungaria și Bulgaria.
În clasamentul mondial, România se regăsește în primele 50 de țări la toate cele trei categorii analizate, nevoi de bază (locul 41), oportunități (locul 45) și bunăstare (locul 50).
Indicatorii la care România a obținut cele mai bune scoruri:
- accesul la comunicații și informații (locul 35), siguranța personală (locul 38)
- drepturile personale (locul 41)
- accesul la educație avansată (locul 43).
Indicatorii la care România a obținut cele mai slabe punctaje:
- incluziunea (locul 85)
- sănătatea și bunăstarea (locul 81)
- accesul la educația de bază (locul 73).
Statele din nordul Europei domină topul
Concluziile topului:
• În 2021, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Finlanda și Danemarca, iar pe ultimele, Ciad, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud.
• Din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, Finlanda (2), Danemarca (3) și Suedia (7) sunt primele din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.
• Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (21), fiind urmată de Cehia (22), Slovenia (26), Lituania (27), Slovacia (33), Letonia (34), Polonia (35), Croația (36), Ungaria (42), Bulgaria (43) și România (44).
Schimbările surprinse de acest studiu de-a lungul ultimului deceniu:
Din 2011, indicele global a crescut cu 4,63 puncte, ajungând la 65,05 în 2021, deși avansurile înregistrare nu sunt distribuite uniform la nivelul tuturor componentelor analizate.
• În perioada 2011-2021, 147 dintre țările analizate (86%) au cunoscut o îmbunătățire cu cel puțin un punct a calității vieții și bunăstării sociale.
• În ultimii zece ani, nouă coordonate s-au îmbunătățit la nivel global: accesul la informație și comunicații, apă și salubritate, locuință, acces la educație avansată, nutriție și îngrijire medicală de bază, acces la educație de bază, sănătate și bunăstare, calitatea mediului și libertate personală și de a alege.
• Pe de altă parte, drepturile personale se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce incluziunea și siguranța personală au stagnat.
Concluzii privind sustenabilitatea și pandemia de COVID-19
• Țările cu un indice ridicat de progres social, care au un venit mai mare, tind să înregistreze cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră. Australia (pe locul 11) și Statele Unite (pe locul 24) sunt printre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră.
• Cu toate acestea, la fiecare nivel de dezvoltare există țări care au fost foarte eficiente în eforturile de îmbunătățire a standardelor de viață și a calității vieții chiar și emițând niveluri mai modeste de gaze cu efect de seră. Țări cu un nivel remarcabil privind calitatea vieții și bunăstarea socială, precum Suedia (locul 7) și Costa Rica (38), emit gaze cu efect de seră la niveluri relativ scăzute în comparație cu țările care înregistrează un PIB similar pe cap de locuitor cu acestea, depășindu-le pe acestea din urmă în multe aspecte privind calitatea vieții și bunăstarea socială.
• Țările care au înregistrat scoruri mai mici în ceea ce privește progresul social au avut un procent mai mare de cetățeni care au trecut prin depresie în timpul pandemiei de COVID-19.
Rezultatele globale sunt disponibile aici, iar rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute aici.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 345.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 2.600 de profesioniști.
