Cu un indice de 6,38, România ocupă ultimul loc din UE în clasamentul la nivel global privind democrația, realizat The economist Intelligence Unit (EIU). În raportul EIU 2017, România însuma o medie de 6,62, dar situația s-a deteriorat, constată raportul.
Punctajele care compun acest indicator, în cazul României:
- Pluralism și proces electoral = 9,17
- Funcționarea guvernului = 5,71
- Participare politică = 5,00
- Cultură politică = 4,38
- Libertăți = 7,65
Urmează Croația (6,57), Ungaria (6,63) și Polonia (6,69), singurele din Uniune situate sub pragul trasat de un indice de 7.
Cu mențiunea că între indicele 8 și 6 se află statele cu democrații viciate, adică țările unde există alegeri libere și corecte, drepturile fundamentale și libertățile civile sunt în principiu respectate, dar apar și probleme.
Sub indicele compozit 8 se mai situează, în UE, Franța, Portugalia, Belgia, Franța, Italia și Grecia.
Per total, Europa înregistrează cel mai puternic declin al democrației, comparativ cu anul trecut, însă furnizează în continuare opt din primele 10 clasate la nivel mondial și cele mai multe state cu statut de democrații depline:
Deteriorarea s-a resimțit mai ales în vestul Europei, unde se observă un declin al democrației pentru al treilea an consecutiv, din cauza extinderii susţinerii acordate unor partide antisistem şi ”oameni puternici” politici, fie ei de dreapta sau de stânga.
În Estul Europei (nu al UE) se înregistrează cea mai semnificativă cădere față de prima ediție a Indicelui EIU pentru Democrație, 2006.
Căderi notabile, mai menționează Raportul, au înregistrat Austria, Georgia, Ungaria, Rusia și Turcia.
Remarcabil este cazul Italiei, care s-a prăbușit 12 poziții, de pe locul 21, ocupat anul trecut, pe locul 33, cu un indice de numai 7,7.
Cauza este, în opinia autorilor Raportului, venirea la putere a coaliției guvernamentale formate de Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem, populişti) şi Ligă (extremă dreapta).
Instalarea la putere a unor formaţiuni antisistem în ţări ca Austria şi Italia reprezintă ”reflectarea incapacităţii continue a principalelor formaţiuni politice de a răspunde unor îngrijorări şi insecurităţii unei părţi importante a populaţiei”, precizează EIU.
Guvernul italian ilustrează o ”dezamăgire profundă faţă de instituţiile politice, inclusiv faţă de Parlament şi partidele politice, printr-o susţinere a unor «oameni puternici» care ocolesc instituţiile politice”, mai arată în raport.
Turcia, încadrată în categoria statelor cu regim hibrid, care face trecerea de la democrațiile viciate la cele autoritare, a reușit și ea o prăbușire semnificativă, cu 10 poziții, până pe locul 110.
Raportul menționează alegerile prezidențiale ce au avut loc în iunie 2018, câștigate de Recep Tayyip Erdoğan și desfășurate în timp ce țara se afla în stare de urgență. Alegeri ce par a fi fost libere, dar incorecte.
