vineri

21 iunie, 2024

30 mai, 2024

Indicele de Prosperitate calculat de Erste Group al țărilor din Europa Centrală și Est, incluzând aici și Austria, reflectă pozițiile țărilor comparativ cu restul țărilor UE în funcție de cinci mari categorii: economie, gospodăriile populației, societate, educație și sustenabilitate.

Studiul relevă că, în general, țările ECE excelează la acele categorii care țin de convergența regiunii în ultimele două decenii, și anume creșterea economică mai dinamică și șomaj mai redus. Se asemenea în ECE puctează la raportul datorie publică raportată la PIB, care este mai scăzut în comparație cu gradul de îndatorare al eocmiilor vest-europene.

Însă, deși au progresat rapid de la aderarea la UE, unele dintre statele ECE se situează încă în treimea inferioară a clasamentului general. Pe de altă parte potențialul de recuperare a decalajelor este încă intact.


Egalitatea dintre venituri este un alt domeniu la care țările din UE performează mai mult, fie că este parte a moștenirii din trecut, fie că este un semn al redistribuirii mai bune a avuției în societate.

România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din ECE, dar populația percepe invers

Statele din ECE se remarcă prin coeficientul gini care indică o distribuție mai uniformă a veniturilor în societate. Excepție România care se situează în partea superioară a clasamentului.

Coeficientul Gini reprezintă distribuția veniturilor populației unei națiuni, dar mai ales disproporția în
distribuirea veniturilor sau averilor, fiind un indice al inegalității.
Coeficientul variază de la 0 (sau 0%) la 1 (sau 100%), 0 reprezentând egalitatea perfectă și 1 reprezentând inegalitatea perfectă.


În România, deși are cel mai mare coeficient Gini din regiune, are cel mai mic procentaj la afirmația: „Considerați că diferențele dintre venituri sunt prea mari în țara dvs?”.

După cum este măsurat prin coeficientul Gini, cele trei țări UE cel mai bine clasate sunt toate din ECE, în timp ce șapte state din regiune se situează în jumătatea superioară a clasamentului indicelui Gini al UE. Dacă luăm în considerare mărimea salariilor, nu există nicio relație vizibilă între egalitatea măsurată de Gini și salariul mediu.
Cu toate acestea, există o corelație pozitivă a lui Gini cu percepția privind egalitatea veniturilor, majoritatea țărilor ECE situându-se sub linia de regresie. Acest lucru ar putea însemna că în special populațiile din Slovacia, Slovenia și Ungaria percep diferențele de venit mai mult decât restul societăților UE.

România, penultima la dezvoltare umană în ECE

Indicele de dezvoltare umană calculat de ONU este un coeficient altenativ la datele economice „dure” calculate de biourile de statistică.

Astfel, Austria și Slovenia sunt la egalitate pe locul 9 în UE și au cea mai bună performanță din regiunea ECE. Cu toate acestea, diferența PIB/loc în cazul celor două țări este semnificativă, în ciuda corelației în general puternice arătate de aceste două variabile.

La acest indicator România se plasează a doua din coadă (după Bulgaria), fiind depășită de țări precum Ungaria, Slovacia și Croația, și plasate în partea de jos a clasamentului.
Aceste țări mai au de recuperat atât la îmbunătățirea performanțelor economice cât și la nivelul de dezvoltare a propriilor cetățeni.

Sistemul de educație românesc, cel mai slab din ECE

Rezultatele testelor PISA organizate în 2022 după regulile OECD arată disparități mari în regiunea ECE, Riomânia clasându-se pe ultimul loc, având cele mai slabe performanțe ale sistemului de învățământ.

Rezultatele la testele PISA (OECD-2022)

Polonia și Cehia se clasează relativ aproape de cei mai buni performeri din Europa, în timp ce Austria și Slovenia se află la mijloc. Cele mai slabe performanțe din regiune au fost înregistrate de Croația, Slovacia și România.

Diferențe foarte mari în România între unitățile de învățământ

Rezultatele testărilor PISA analizate de Erste relevă un fapt interesent. Se evidențiează o corelație între diferențele de rezultate în interioriul fiecărei țări în parte și performanța lor genetrală. Cu alte cuvinte, cu cât sunt mai mari diferențele dintre cei mai buni și cei mai slabi studenți dintr-o țară, cu atât scorul general al țării respective este mai scăzut. În țări precum Slovacia sau România, diferența între școlile individuale este foarte mare, datorită repartizării timpurii pe tipuri de școli și a segregării elevilor în licee de elită și licee slabe.

Cehia și Slovenia – tari la cheltuielile pentru cercetare, Polonia și Ungaria, la media UE

Cât de mult se alocă într-o țară pentru cercetare și dezvoltare (R&D) determină în principiu avuția viitoare a țării (măsurată pe baza unui procent din PIB).

În UE, Suedia, Belgia și Austria sunt lideri în cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare cu 2,1% și, respectiv, 2% din PIB cheltuit pentru cercetare și dezvoltare.

În ECE, Cehia și Slovenia se situează, de asemenea, relativ sus pe această bază, Polonia, Croația și Ungaria au cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare în jurul mediei UE, în timp ce Slovacia nu cheltuiește nici măcar 1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare.

România nu alocă decât 0,46% din PIB pentru R&D, ceea ce o plasează pe ultimul loc din UE-27.

România, cu cei mai puțini copii care merg la grădiniță

România, Slovacia și Croația au cel mai mic procentaj de copii mai mari de trei ani care merg la grădiniță, cu mai puțin de 80% din totalul preșcolarilor. Și aceasta în condițiile în care clasa 0 a devenit obligatorie.

În regiunea ECE, Ungaria are cea mai mare pondere a copiilor care frecventează grădinița, și anume 93%. Conform constatărilor OCDE, există o corelație pozitivă între educația preșcolară și rezultatele ulterioare la testările PISA.

Creșterea economică însumată din ultimii cinci ani a fost solidă în ECE

Cinci țări ECE se situează în primele zece țări din UE în ceea ce privește creșterea PIB-ului în ultimii cinci ani: Croația, Polonia, România, Slovenia și Ungaria . Indicele analizează media de creștere pe cinci ani pentru a evita orice modificări substanțiale datorate doar unor aspecte unice (favorabile sau nu) care ar putea afecta clasamentul pentru orice an de creștere. Cehia a avut o performanță mai scăzută printre țările din ECE, avansând cu mai puțin de 2,6% în ultimii cinci ani. Austria a avut, de asemenea, performanțe slabe, egalând creșterea Cehiei de 2,6% în aceeași perioadă.

(Citiți și: ”România a depășit Ungaria și Croația la PIB/locuitor (la paritatea puterii de cumpărare)”)

(Citiți și: ”Paradox? Nu: Competitivitatea României se târăște muuult în urma PIB/locuitor. Cifrele care măsoară calitatea slabă a dezvoltării”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: