Efectele valului patru al pandemiei cu care se confruntă România se regăsesc și în Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA, care a înregistrat o scădere 16,4 puncte în septembrie, comparativ cu luna anterioară.
“Pe fondul prudenţei generate de intrarea în valul 4 al pandemiei, indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut puternic în luna septembrie. Consistente cu această evoluţie sunt şi anticipaţiile de decelerare a economiei. De asemenea, în contextul creşterii substanţiale a ratei inflaţiei, anticipaţiile inflaţioniste pentru un orizont de 12 luni s-au majorat. Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA Romania a scăzut cu 16,4 puncte comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 57,2 puncte, (faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 22,9 puncte). Scăderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 5,01%”, spune Adrian Codirlasu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA Romania.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 93% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9985, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0547 lei pentru un euro. De asemenea, cea mai mică valoare estimată a cursului euro/leu pentru un orizont de 12 luni este 4.9400.
Din luna aprilie a anului 2020, în cadrul sondajului au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar rezultatele pentru luna septembrie 2021 relevă că cea mai mare parte a participanţilor la sondaj, 55%, anticipează că impactul economic al coronavirusului va dura până în trimestrul IV al anului 2022.
Analiştii estimează că deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021 va avea o valoare medie de 7,1%, iar evoluţia în termeni reali a PIB va fi de +6,6%. Aceştia preconizează totodată că datoria publică ca procent din PIB va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 54,1%.
