30 iunie, 2020

Indicatorii de încredere în economie publicaţi de Comisia Europeană au crescut în iunie şi au valori sectoriale mai mari în România decât media europeană.

Pe de altă parte, managerii români se aşteaptă la creşterea activităţii economice în iulie şi august, cu excepţia celor din servicii, unde va creşte şomajul, potrivit rezultatelor sondajului Institutului Naţional de Statistică (INS).

Indicatorul Sentimentului Economic (ESI) pentru Uniunea Europeană a urcat în iunie cu 8,1 puncte până la un total de 74,8, după o tentativă mai timidă în mai, şi a recuperat până acum 30% din pierderea suferită în martie şi aprilie.

A urcat şi indicatorul aşteptărilor privind angajarea (Employment Expectations Indicator, EEI), cu 11,9 puncte până la un total de 82,7, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Această evoluție urmează ameliorării încrederii consumatorilor din UE din luna iunie.

(Citiți și: „Încrederea consumatorilor şi a afacerilor din UE dă semne de revenire”)

Tot în iunie, „încrederea în economia României a continuat să se poziționeze peste nivelul încrederii în economia Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene și principalul partener economic al economiei interne)”, remarcă un raport al Băncii Transilvania (BT).

Pe sectoare, indicatorul de încredere în:

industria României a crescut cu 7,6 puncte lună/lună, până la -9,8 puncte în iunie (maximul din martie) și s-a situat peste media Zonei Euro, „ceea ce exprimă faptul că ramura secundară a economiei se va relansa mai rapid comparativ cu țările din nucleul dur al Uniunii Europene”, spune raportul BT.
în comerțul cu amănuntul a consemnat un avans lunar de 6,6 puncte, până la -13,2 puncte în iunie, peste media Zonei Euro, „expresie a potențialului încă ridicat de dezvoltare din sfera acestei ramuri a economiei pe plan intern.
în servicii a urcat cu un ritm lunar de 4,7 puncte, până la -34,1 puncte în iunie, de asemeni peste media Zonei Euro.

Aşteptările de mai bine

„Ne așteptăm la intrarea economiei Zonei Euro și economiei României într-un nou ciclu (post-pandemie) pe termen scurt (după minimul atins în aprilie, respectiv trimestrul II), perspectivă puternic influențată de amplele măsuri monetare și fiscal-bugetare implementate pe parcursul ultimelor luni, precum și de depășirea punctului critic al pandemiei”, scrie analistul Andrei Rădulescu, în raportul citat.

Ar trebui să aibă loc „o ameliorare cantitativă și calitativă a fluxurilor investiționale pe plan intern, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanțare, programelor anunțate la nivelul UE și potențialului ridicat de dezvoltare din majoritatea ramurilor”, mai spune expertul de la BT.

Managerii din industrie şi servicii se aşteaptă la concedieri

Doar managerii din construcţii şi comerţ se aşteaptă la creşteri de personal, în proporţii considerate moderate de metodologia anchetei de conjuntură a INS („solduri conjuncturale” de +13%, respectiv +10%).

Şi creşterile cele mai mari de preţuri se întâlnesc în aceleaşi sectoare, cu diferenţe de +10% dintre opţiunile de creştere şi cele de scădere ale managerilor din construcţii şi de +23% în comerţ. În Industrie aştptările privind preţurile sunt de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).

Managerii din servicii vorbesc de scăderi de preţuri (-16%), dar în realitate majoritatea clienţilor celor din turism, neinclusşi în sondaj, vorbesc de creşteri de preţ majore, la mare şi la munte.

Metodologia anchetei de conjunctură a INS spune că soldurile conjuncturale:

de până la ± 5% înseamnă „relativă stabilitate”;
de la ± 6% până la ±15% sunt de „creştere moderată, respectiv scădere moderată”;
de la ±16% până la ± 40%; „creştere, respectiv scădere” pur și simplu;
de peste ±40% înseamnă „creştere accentuată, respectiv scădere accentuată”.

Proporţiile nete ale răspunsurilor privind activitatea economică sunt de: