sâmbătă

4 mai, 2024

10 octombrie, 2023

Incidența tulburărilor mintale şi de comportament aproape s-a dublat în 10 ani, ajungând la aproximativ 2.890 cazuri la 100.000 de persoane (3 cazuri la 100 de persoane) în anul 2021, comparativ cu 1.566 cazuri la 100.000 de persoane în anul 2012, conform datelor INSP.

„Spre deosebire de afecţiunile somatice, identificarea şi intervenţia timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor şi teama de stigmatizare. Persoanele care suferă de afecţiuni mintale au nevoie de suport şi asistenţă medicală, dar stigmatizarea, discriminarea şi încălcările drepturilor oamenilor cu afecţiuni mintale sunt larg răspândite în comunităţile de pretutindeni”, portivit experților INSP.

Crizele în curs de desfăşurare în întreaga lume justifică tot mai mult prioritizarea sănătăţii mintale.


„În ciuda importanţei sale, domeniul sănătăţii mintale primeşte doar o mică parte din atenţia şi resursele de care are nevoie. Rezultatul este acela că, pentru prea mulţi oameni, atingerea şi menţinerea sănătăţii mintale este o provocare”, susţin specialiştii.

Pentru fiecare ţară este necesară identificarea acţiunilor prioritare, dar beneficiile investiţiei în domeniul sănătăţii mintale sunt clare: se reduce suferinţa şi sănătatea publică este îmbunătăţită, se realizează o mai puternică protecţie a drepturilor omului şi se obţin rezultate economice şi sociale mai bune.

Eurobarometru: 62% din românii cu probleme intervievați au spus că nu au primit ajutor de specialitate

Un sondaj Eurobarometru publicat cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii mintale, sărbătorită în fiecare an pe 10 octombrie, 54% dintre respondenții europeni cu astfel de probleme au declarat că nu au primit ajutor din partea unui profesionist. În România, procentul este de 62%.

Aceste rezultate arată că este esențial să se continue eforturile depuse în domeniul sănătății mintale la nivelul UE, consideră executivul comunitar.


Sondajul Eurobarometru publicat luni confirmă faptul că anumite evenimente recente, cum ar fi pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei în Ucraina, criza climatică și alte presiuni societale și economice au exacerbat nivelurile deja precare ale sănătății mintale din Europa.

Înainte de pandemia de COVID, una din șase persoane din UE suferea de pe urma problemelor de sănătate mintală, iar situația s-a înrăutățit. Majoritatea respondenților au afirmat acum că evenimentele internaționale recente le-au influențat sănătatea mintală „într-o oarecare măsură” (44%) sau „în mare măsură” (18%). În România, proporția este de 41%, respectiv 14%.

Șase din zece europeni (60%) consideră că cei mai importanți factori care favorizează o bună sănătate mintală sunt condițiile de viață, urmate de securitatea financiară (53%). În cazul românilor, 67% au indicat condițiile de viață și 52% securitatea financiară.

Contactul cu natura, somnul și activitatea fizică, esențiale pentru o bună sănătate mintală

În opinia a aproximativ o treime dintre europeni, contactul cu natura și spațiile verzi (35%), obiceiurile legate de somn (35%), activitatea fizică (34%) și relațiile sociale (33%) contribuie în mod esențial la o stare bună de sănătate mintală. Pe de altă parte, în toate statele membre, marea majoritate a cetățenilor consideră că utilizarea platformelor de comunicare socială poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a tinerilor.

În ceea ce privește modalitățile prin care UE poate contribui cel mai mult la îmbunătățirea sănătății mintale a cetățenilor europeni, cea mai mare parte a respondenților a optat pentru „îmbunătățirea calității generale a vieții” (45% în UE, 59% în România), urmată de „îmbunătățirea accesului și a sprijinului pentru diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea pacienților cu probleme de sănătate mintală” (37% în UE, 38% în România) și de „sprijinirea sănătății mintale a celor mai vulnerabile persoane” (35% în UE, 39% În România). „Abordarea riscurilor psihosociale la locul de muncă (stres, riscuri de siguranță etc.)” a fost indicată de 39% dintre respondenții români, față de 29% la nivelul UE.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: