Deficitul comercial pe primele zece luni din acest an a fost de 7.899,8 milioane euro, cu circa 23% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate s-a menținut sub cota de 90%, cotă pe care o depășisem în fiecare an din perioada 2013 – 2015.
Pe primele zece luni din 2016, importurile au crescut într-un ritm semnificativ mai mare decât exporturile (6,4% față de 4,1%, la valori exprimate în euro), dar ecartul s-am mai atenuat pe parcursul ultimelor două luni.
De remarcat diminuarea pe octombrie a creșterilor față de aceeași lună din anul precedent (doar +3,3% la importuri și +2,0% la exporturi).
Una peste alta, valoarea lunară a minusului din schimburile externe pare a se fi stabilizat undeva în jur de 1 miliard de euro. Valorile exacte pentru octombrie 2016 au fost de 5.091 milioane euro la export și 6.062 milioane euro la import, ceea ce a condus la un deficit de 971 milioane de euro.
De aceea, predicția de 10 miliarde deficit pe 2016 apare ca plauzibilă dacă tendința se va menține și în ultimele două luni ale anului.
(Citiți și: ”Cine ne produce deficitul comercial”)
Raportând valoarea soldului negativ din schimburile externe de mărfuri la PIB preliminat pentru anul în curs rezultă deja un minus de circa 4,6% din PIB. Ceea ce confirmă că rezultatul final pe 2016 se îndreaptă spre cota de minus zece miliarde de euro. Minus care ne dă măsura incapacității producției interne de a se adapta la cererea internă sau de a compensa prin livrările la extern.
Structura deficitului: 90% UE, 10% non-UE
Schimburile cu țările din UE au fost de 35,95 miliarde de euro la export (75,3% din total exporturi) și 43,06 miliarde euro la import (77,3% din total importuri). Aproape 90% din deficit provine din comerțul intracomunitar, semn clar al unui deficit de competitivitate în raport cu statele UE, deficit care reclamă luarea unor măsuri.
Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,82 miliarde euro (24,7% din total exporturi) și importuri de 12,61 miliarde euro (22,7% din total importuri). Soldul negativ pe această relație s-a tot consolidat până a ajuns să depășească 10% din deficitul comercial. Anterior, în perioada 2013-2014, România echilibrase schimburile cu zona non-UE și consemnase, chiar, mici excedente.
Performanța exporturilor de mașini și echipamente de transport, anulată de importurile de mărfuri de larg consum
În structură, circa 47% din exporturile românești sunt reprezentate de mașini și echipamente de transport. Este singura grupă de produse la care ieșim pe plus și care îmbunătățește cu 18% soldul negativ rezultat pe ansamblul schimburilor comerciale. Acest rezultat este anulat doar pe segmentul de combustibili și lubrifianți, pe care nu mai reușim să acoperim cererea internă.
Cu alte cuvinte, nu este vorba despre nu știu ce bunuri sofisticate de larg consum care ne-ar lipsi din producție ci despre volumul masiv al unor produse petrochimice pe care eram capabili să îl asigurăm, până nu de mult, și care ne aducea înainte de 1989 un aport valutar consistent, nu deficit de cont curent care să creeze presiune pe cursul de schimb.
Dar cea mai mare problemă apare la schimburile de produse chimice și conexe acestora, unde deficitul sectorial masiv ne trimite spre cronicizarea minusului din comerțul exterior. Scorul total defavorabil de circa 2 la 8 miliarde de euro spune totul și arată care sunt consecințele politicilor de privatizare și a liberalizării prețurilor la energia proceselor tehnologice din domeniu.
Desigur, nu pot fi trecute cu vederea schimburile defavorabile per total la alte produse manufacturate decât mașini și echipamente de transport, care au mai adus alte aproape două miliarde la deficitul pe primele zece luni. Și nici incapacitatea de a reuși măcar echilibrarea importurilor de produse agroalimentare prin exporturi, dovadă mai degrabă a lipsei de competitivitatea a industriei alimentare decât a agriculturii.
Urmărește-ne pe Google News
