fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

În ce condiții beneficiază un importator de taxe vamale preferențiale sau zero?

de Raluca Bâldea , 17.2.2020

Companiile din Uniunea Europeană, inclusiv România, vor putea aplica un regim tarifar preferențial în comerțul bilateral cu încă cinci țări în viitorul apropiat. În prezent, UE are încheiate acorduri de liber schimb cu peste o sută de țari și teritorii speciale. Anul trecut au intrat în vigoare acordurile cu Japonia și Singapore, urmând ca în 2020 să fie ratificate acordurile cu Vietnam și țările membre Mercosur, respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Care sunt criteriile în funcție de care se acordă facilitățile?

În comerțul internațional, unul din cele mai importante aspecte este legat de originea bunurilor. Originea preferențială este conferită mărfurilor importate dintr-o țară atunci când sunt obținute integral sau sunt prelucrate substanțial în acea țară, parte a unui acord de comerț preferențial. În acest caz, mărfurile importate pot beneficia de taxe vamale reduse sau pot fi importate fără taxe vamale. Criteriile pe care mărfurile respective trebuie să le îndeplinească, pentru a beneficia de taxe vamale reduse, sunt specificate în protocolul privind regulile de origine aplicabil fiecărui acord în parte.

Dincolo de acordurile bilaterale în vigoare, pentru a uniformiza legislația, UE a încheiat Convenția Regională cu privire la regulile de origine preferențială pan-euro-mediteraneene cu peste 20 de țări. În prezent, tot mai multe țări care au acorduri bilaterale cu UE preiau regulile de origine din această convenție în acordurile semnate cu alți parteneri bilaterali, pentru a putea beneficia de cumularea diagonală a originii. Cel mai recent caz este reprezentat de acordul încheiat de Ucraina cu Georgia (ambele țări având acord de liber schimb cu UE). În practică, acest lucru înseamnă că producătorii ucraineni vor putea importa materii prime și componente din Georgia pe care, după prelucrarea în Ucraina, le vor putea exporta, de exemplu, în România, cu certificat de origine ucrainean beneficiind de taxe vamale zero sau reduse.

Cum facem dovada originii preferențiale?

Cea mai importantă particularitate a regulilor de origine preferențială este dovada originii bunurilor. De obicei, importatorul va solicita tratamentul preferențial la import (taxe zero sau reduse) pe baza unui certificat sau a unei declarații de origine a exportatorului. De exemplu, în cazul acordului dintre UE și Japonia, o cerere de tratament tarifar preferențial poate fi făcută pe baza unui atestat de origine (adică declarație într-un anumit format pe o factură sau pe orice alt document comercial), în care exportatorul certifică faptul că produsul este unul originar, sau pe baza informațiilor pe care le deține importatorul conform cărora produsul este originar.

De asemenea, este important de menționat că tratamentul vamal depinde de particularitățile fiecărui acord de liber schimb încheiat între state. De exemplu, o marfă de origine UE expediată în vrac în Serbia sau Republica Moldova, pentru a fi divizată și reambalată, își va păstra originea la revenirea pe piața UE, întrucât aceste operațiuni sunt insuficiente pentru a-i conferi origine preferențială unui bun. În consecință, deși există un acord de comerț preferențial între UE și Serbia, acesta prevede eliminarea taxelor vamale doar în cazul importului de bunuri originare din cealaltă parte contractantă. Astfel, reimportul de mărfuri de origine UE din Serbia nu poate beneficia de tratament preferențial, iar mărfurile vor fi taxate la vamă conform regimului aplicabil unui stat terț (cu excepția cazului în care pot beneficia de scutirea pentru mărfuri unionale reintroduse).

Pe de altă parte, dacă astfel de mărfuri ar veni din Elveția sau Norvegia, ar beneficia la reimport de tratament preferențial, întrucât acordul aplicabil prevedere eliminarea taxelor vamale la importul de bunuri originare din oricare parte contractantă.

Aceste diferențe pot fi explicate prin faptul că acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu țări precum Serbia sau Republica Moldova prevăd crearea treptată a unei zone de comerț liber. În schimb, acordurile cu țări precum Elveția sau Norvegia depășesc acordurile tradiționale de liber schimb și implică extinderea drepturilor și obligațiilor pieței interne a UE.

Prin urmare, având în vedere contextul actual al comerțului global, în care prelucrarea  bunurilor are loc în diferite țări, este esențial pentru companii să ia în considerare particularitățile acordurilor de comerț preferențial și ale regulilor de origine înainte de a efectua anumite operațiuni de import.

*

Raluca Bâldea, Director Taxe Indirecte, și Vladislav Dabija, Manager Taxe Indirecte, Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.2.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Aventuri în țara laptelui: Lactalis închide fabricile de lapte de la Vatra Dornei și Floreni, care produceau sub brandul La Dorna

Razvan Diaconu

Lactalis a anunțat vineri că a decis să închidă unitățile de producție din Floreni și Vatra Dornei. Grupul  francez  motivează că a luat „această decizie… Mai mult

Europa

România este considerată nesigură de Marea Britanie din punctul de vedere al infectării cu  Covid-19

Iulian Soare

România nu a fost inclusă pe lista celor 59 de țări considerate “sigure” comunicată vineri de    Departamentul de Transport al Guvernului Marii Britanii. Prin… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult