Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Imunitatea lui Călin Popescu Tăriceanu – VeDem Just reclamă un conflict constituțional între Senat și Ministerul Public

de Vladimir Ionescu , 4.6.2019

Asociația VeDem Just le cere președintelui Klaus Iohannis și președintei CSM, Lia Savonea, să sesizeze CCR în legătură cu un conflict juridic de natură constituțională între Senat și Ministerul Public.

Organizația consideră că Senatul a blocat urmărirea penală față de o persoană suspectată că a comis o infracțiune de drept comun, împiedicând înfăptuirea justiţiei.

Prezentăm integral omunicatul integral al VedemJust:

Urmare a votului Senatului din data de 3 iunie 2019 prin care s-a refuzat sesizarea Ministerului Public cu cererea de urmărire penală a fostului ministru Călin Popescu Tăriceanu pentru comiterea unei infracțiuni de drept comun, asociația VeDem Just solicită sesizarea Curții Constituționale.

Astfel, membrii VeDem Just solicită Președintelui României și Președintelui CSM sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională ivit între Parlamentul României și Senat pe de o parte, respectiv Ministerul Public și puterea judecătorească, pe de altă parte.

Într-un stat de drept unde nimeni nu este deasupra legii și unde justiția se înfăptuiește doar de către instanțele de judecată, nu este firesc ca dosarele judiciare privind anumite persoane să ajungă la parlamentari şi să fie dezbătute în mod public ca şi cum Parlamentul ar fi o instanţă judecătorească.

Afirmăm în mod ferm că nu este atribuţia Parlamentului de a stabili dacă o anumită persoană a comis ori nu o infracţiune, nici dacă probele administrate de organele judiciare sunt ori nu legale, şi nici dacă este cazul sau nu ca o anumită persoană să fie trasă la răspundere penală.

În faţa legii toţi oamenii trebuie să fie egali. Imunitatea parlamentarilor sau condiționările privind urmărirea miniştrilor nu poate fi transformată în mod arbitrariu în impunitate.

Dreptatea este cea care trebuie să domine societatea, nu privilegiile.

SCRISOARE

Către Președintele României,

Excelenței sale Klaus Werner Iohannis

Către Președintele CSM,

Judecător dr. Lia Savonea

Stare de fapt: Prin votul exprimat ieri, 03.06.2019, Senatul nu a fost de acord să solicite începerea urmăririi penale cu privire la un fost ministru care este actual parlamentar, pentru comiterea unei infracțiuni de drept comun.

Ce este începerea urmăririi penale: Când se reclamă comiterea unei infracțiuni, procurorii încep urmărirea penală în legătură cu acea faptă. Dacă descoperă persoana implicată în comiterea faptei, atunci trebuie să înceapă urmărirea penală față de acea persoană. Începerea urmăririi penale nu înseamnă că suspectul este acuzat de ceva sau vinovat pentru ceva, ci semnifică doar deschiderea cadrului procesual în care se pot strânge legal probe în raport cu persoana vizată. Numai în acest cadru legal suspectul îşi poate exprima poziţia faţă de fapta în care se spune că a fost implicat și la rândul său să propună probe, procurorii fiind obligați să adune probe atât în favoarea, cât și în defavoarea celui cercetat. În final, dacă o persoană este vinovată sau nu și dacă acea persoană trebuie pedepsită penal sau nu, numai un judecător poate decide.

Consecințele votului: Urmare a votului din 03.06.2019, deși procurorii au un minimum de indicii sau chiar probe cum că este posibil ca acel fost ministru să fie implicat în comiterea unei infracțiuni, cercetarea nu poate merge mai departe pentru ca procurorii să adune probe și a se lămuri dacă suspiciunea se adeverește sau nu, ori poate chiar pentru a se stabili vinovăţia sau nevinovăţia lui de către o instanță de judecată. Astfel, constatăm că procurorul nu își poate îndeplini rolul de organ constituțional pentru reprezentarea intereselor generale ale societății și apărarea ordinii de drept, care implică reacții împotriva celor care comit infracțiuni (art. 131 alin. 1 din Constituție), iar instanța de judecată nu poate înfăptui justiţia, deși este singura autoritate a statului îndrituită în acest sens (art. 126 alin. 1 din Constituție).

Dispoziții constituționale incidente: Într-adevăr, art. 109 alin. (2) din Constituție, interpretat în lumina deciziei CCR nr. 270/2008, arată că pentru foștii miniștri care sunt parlamentari numai Camera din care fac parte are dreptul să ceară urmărirea penală. Dar aceasta nu înseamnă că ridicarea imunității se poate face în mod arbitrariu. România este stat de drept, iar dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție arată că nimeni nu este mai presus de lege. Or, nerespectarea acestei dispoziții de către o autoritatea publică exclusiv pentru membrii săi ar asigura nu imunitatea, ci impunitatea unei categorii de persoane.

Totodată, nu este de ignorat dispoziția din art. 126 alin. (5) din Constituție care interzice înființarea instanțelor extraordinare. Or, prin practica Parlamentului, deloc izolată, cu ocazia dezbaterilor pe tema urmăririi penale a unor miniștri sau foști miniștri de a antama vinovăția persoanelor sau legalitatea probelor, precum și de a respinge nemotivat solicitările de urmărire penală a acestora, de facto Parlamentul exercită rolul constituțional rezervat exclusiv magistraților.

Standardele internaționale aplicabile: Existența unui filtru pentru urmărirea demnitarilor încalcă Recomandarea nr. 19 din 2000 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind rolul procurorului în justiția penală, care arată la pct. 16 că: „Procurorul trebuie, în orice situație, să fie în măsură să desfășoare, fără niciun impediment, urmărirea penală a oficialilor guvernamentali pentru infracțiunile comise de către aceștia, în special faptele de corupție, de abuz de putere, încălcări grave ale drepturilor omului și alte infracțiuni recunoscute de dreptul internațional”`. Iar în expunerea de motive, Comitetul Miniștrilor dezvoltă: „Deși aplicabilă în general, prezenta recomandare vizează în mod special acele sisteme în care procurorul este subordonat executivului, situație care nu trebuie să-l împiedice a urmări oficiali publici – și, prin extindere, reprezentanții aleși sau politicienii – care comit infracțiuni, în special fapte de corupție. „Impediment” reprezintă nu doar obstrucționarea urmăririi, dar ea mai înseamnă și orice represalii al căror obiect l-ar putea face procurorii”.

În Rezoluţia 1214 (2000) privind Rolul parlamentelor în lupta contra corupţiei adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: parlamentarii trebuie să fie un exemplu de incoruptibilitate, (…) să protejeze independenţa justiţiei (…). De altfel, în acest sens, parlamentarii au şi constituit GOPAC – Organizaţia Mondială a Parlamentarilor Împotriva Corupţiei.

Rezoluția (97) 24 adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei privind cele 20 de Principii Directoare pentru Lupta împotriva Corupției invită statele membre să includă în legislaţia naţională şi practica lor aceste principii. La pct.6 este prevăzută ca necesitate: limitarea imunităților faţă de anchete, urmărire penală şi sancţiuni legate de infracţiunile de corupţie la gradul necesar într-o societate democratică.

Concluziile celei de-a cincea Conferinţe Europene a serviciilor specializate în combaterea corupţiei desfăşurată în 15 – 17 nov. 2000 la Istanbul, Turcia, cu tema „Anchetarea, urmărirea şi sancţionarea în cazurile de corupţie” cuprinde și: imunitatea politicienilor trebuie să fie doar pentru actele legate de exercitarea funcţiilor lor; obligaţia procurorilor de a informa autorităţile administrative înainte de a cerceta sau urmări un oficial public este un obstacol la funcţionarea adecvată a sistemului judiciar.

În fine, menționăm și concluziile din Raportul Greco din 2002, preluate în Manualul OSCE de bune practici în combatarea corupției din 2004 care se referă la imunitatea parlamentarilor, aplicabillă pentru identitate de rațiune și în cazul miniștrilor: „Echipa de experți a GRECO a menționat că prin Constituția României se acordă imunitate deputaților și senatorilor împotriva urmăririi penale, nu numai pentru opiniile exprimate în timpul exercitării mandatului, ci și pentru arestarea, reținerea, cercetarea și urmărirea penală pentru orice infracțiune sau abatere. Această imunitate prevalează dacă ministrul justiției nu depune o cerere de ridicare a imunității și parlamentul autorizează urmărirea penală cu o majoritate de două treimi în Camera Deputaților și cu majoritatea simplă a Senatului. Cazul este apoi audiat de Curtea Supremă de Justiție. Imunitatea este restabilită automat dacă membrul este reelectat. După cum a remarcat GRECO, această situație are un potențial incontestabil de obstrucție permanentă a sistemului judiciar”.

Soluția propusă: Prin votul Parlamentului fiind blocată urmărirea penală față de o persoană suspectată că a comis o infracțiune de drept comun și, în consecință, fiind împiedicată în cele din urmă chiar înfăptuirea justiţiei, ne aflăm în situația unui conflict constituţional între autorități publice de rang constituțional: Parlamentul pe de o parte, respectiv Ministerul Public și puterea judecătorească pe de altă parte.

Ca urmare, VeDem Just solicită:

Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de reprezentant legal în această procedură al singurului organism constituțional menit să garanteze independența justiției înțeleasă ca sistem judiciar (art. 131 alin. 1 din Constituție),
și Președintelui României, în calitatea sa de autoritate care veghează la respectarea legii fundamentale a țării (art. 80 alin. 2 din Constituție)

sesizarea Curții Constituționale conform art. 146 lit. e) din Constituție pentru a soluţiona conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlament pe de o parte, respectiv Ministerul Public și puterea judecătorească pe de altă parte, ivit în legătură cu votul dat pe data de 3 iunie 2019 cu privire la urmărirea penală a unui fost ministru în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de drept comun.

Dosarul 

Ca urmare a votului de luni, procurorii nu-l vor putea ancheta pe președintele Senatului pentru prezumtiva mită de aproape 800.000 de dolari pe care ar fi primit-o de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial.

Banii ar fi fost folosiți pentru campania electorală din 2008.

Firma la care fac referire procurorii este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărui nume a fost și în dosarele Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.

Procurorii anticorupție au trimis la Senat cererea pe 7 noiembrie 2018, dar discutarea în Comisie a fost tergiversată, cel mai adesea pentru că n-a fost întrunit cvorumul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Primul caz confirmat de coronavirus în România

Vladimir Ionescu

UPDATE 23.50: Situația este relativ mai bună, comparativ cu cea din alte state, întrucât se cunoaște Pacientul Zero și, astfel, pot fi identificate rapid persoanele… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Desemnarea mea, o garanție a continuității orientării strategice de depesedizare a României

Victor Bratu

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a anunțat miercuri seara că desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern constituie ”o garanție a continuității în guvernarea PNL, dar… Mai mult

Mobile sticky

Florin Cîțu este noul premier desemnat

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ministrul de Finanțe interimar, Florin Cîțu, este desemnat cu formarea noului guvern. Președintele Iohannis a anunțat că a… Mai mult

Stiri

România, percepții eronate cu privire la cele mai frecvente cauze de deces – studiu Ipsos

Vladimir Ionescu

România este a doua țară în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform studiului ”Pericolele percepției” realizat de Ipsos și citat de HotNews. Pentru… Mai mult

Stiri

Nicolae Cinteză (BNR): Facem verificări la 16-17 bănci, par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată. DIICOT a deschis acțiune penală

Vladimir Ionescu

Direcţia Supraveghere din Banca Naţională a României ”face verificări la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată”, a afirmat miercuri Nicolae Cinteză… Mai mult

Mobile sticky

CE va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Alexandra Pele

Comisia Europeană va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare, a declarat miercuri Valdis Dombrovskis (foto), vicepreședintele executiv al CE, potrivit Euractiv.… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise la conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură și dezvoltare rurală”

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, UniCredit Bank și UniCredit Leasing în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCE) organizează pe 10 martie conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură… Mai mult